Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Disfagie (probleme de înghițire)

Actualizat: · Cod ICD-10: R13

Simptome

Unele persoane cu disfagie au probleme la înghițirea anumitor alimente sau băuturi, în timp ce altele nu pot înghiți deloc.

Semnele disfagiei includ:

  • tuse sau senzație de sufocare când mâncați sau beți
  • regurgitarea alimentelor, uneori prin nas
  • senzația că mâncarea rămâne blocată în gât sau în piept
  • voce umedă, gâlgâită, când mâncați sau beți

De asemenea, este posibil să salivați excesiv și să aveți probleme la mestecarea alimentelor.

În timp, disfagia poate cauza și simptome precum scăderea în greutate, deshidratare și infecții toracice repetate.

Cauze și factori de risc

Disfagia este de obicei cauzată de o altă afecțiune și poate apărea la orice vârstă.

Este posibil să aveți mai multe șanse de a dezvolta disfagie dacă:

  • luați anumite medicamente, cum ar fi antipsihoticele
  • aveți o dizabilitate de învățare
  • aveți arsuri la stomac și reflux acid, în special la copii sau la persoanele cu boală de reflux gastro-esofagian
  • aveți probleme de respirație cauzate de afecțiuni precum boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC)
  • aveți o afecțiune care afectează sistemul nervos sau creierul, cum ar fi paralizia cerebrală, un accident vascular cerebral, demența sau scleroza multiplă
  • aveți cancer, cum ar fi cancerul oral sau cancerul esofagian

Bebelușii cu buză și palat despicat pot avea, de asemenea, disfagie.

Diagnostic și analize

Analize și investigații

Investigații pentru disfagie

Investigații pentru disfagie

Ce sunt testele pentru disfagie?

Disfagia este un termen care înseamnă dificultate la înghițire. De obicei, atunci când înghițiți, alimentele trec ușor din gură, pe gât, până în stomac. În timpul acestui proces, alimentele trec printr-un tub muscular numit esofag.

Este normal să aveți ocazional dificultăți la înghițire, de exemplu dacă nu mestecați suficient de bine unele alimente sau dacă mâncați prea repede. Dar dacă aveți disfagie, dificultatea la înghițire este o problemă persistentă. Poate dura mai mult timp și poate necesita mai mult efort pentru a muta alimentele din gură în stomac. Când încercați să înghițiți lichide, alimente sau chiar propria salivă, puteți tuși sau vă puteți îneca. Înghițirea poate fi inconfortabilă sau dureroasă, iar aceste probleme vă pot împiedica chiar să înghițiți.

Disfagia poate apărea la orice vârstă, dar este mai frecventă dacă sunteți o persoană în vârstă sau dacă aveți anumite boli neurologice. Multe afecțiuni diferite pot cauza disfagie, iar unele dintre ele pot fi foarte grave.

Testele pentru disfagie pot diagnostica diferite tipuri de disfagie și pot ajuta la depistarea sau diagnosticarea diferitelor afecțiuni care o pot cauza. Este important să obțineți un diagnostic, deoarece dacă aveți disfagie și nu o tratați, puteți fi expus(ă) riscului de:

  • Sufocare (blocarea căilor respiratorii)
  • Deshidratare (pierderea unei cantități prea mari de lichide)
  • Malnutriție (lipsa unei cantități suficiente de alimente pentru ca organismul să funcționeze corect)
  • Aspirație (alimente sau lichide care ajung în căile respiratorii), care poate duce la pneumonie

Alte denumiri: test de înghițire la patul pacientului, test clinic de înghițire, instrument de screening pentru disfagie, evaluarea fibroscopică endoscopică a deglutiției (FEES), tranzit baritat, esofagogramă, studiu videofluoroscopic al deglutiției (VFSS), endoscopie digestivă superioară

Pentru ce sunt folosite?

Testele pentru disfagie sunt folosite pentru a afla de ce aveți dificultăți la înghițire.

De ce am nevoie de un test pentru disfagie?

Este posibil să aveți nevoie de acest test dacă prezentați simptome de disfagie. Acestea pot include:

  • Tuse sau senzație de sufocare la înghițire
  • Senzația că alimentele rămân blocate în gât
  • Durere la înghițire
  • Incapacitatea de a înghiți
  • Alimente sau lichide care revin prin gât sau gură, inclusiv din cauza BRGE (boala de reflux gastroesofagian)
  • Arsuri frecvente la stomac
  • Voce răgușită sau mai slabă
  • Scădere în greutate
  • Salivație abundentă

Dacă alimentele au ajuns în căile respiratorii și aveți dificultăți de respirație, sunați imediat la 112 pentru ajutor.

Ce se întâmplă în timpul unui test de disfagie?

Există mai multe tipuri diferite de teste pentru disfagie. Cel mai adesea, aceste teste sunt efectuate de un medic radiolog sau de un asistent de radiologie. Radiologul este un medic specializat în utilizarea testelor imagistice pentru a diagnostica și trata boli și leziuni. În funcție de simptomele dumneavoastră, este posibil să vi se efectueze unul sau mai multe dintre următoarele teste:

Testul de deglutiție la patul pacientului

  • Veți sta în poziție verticală, în pat sau pe un scaun.
  • Un cadru medical vă poate adresa întrebări despre simptomele dumneavoastră și despre de cât timp aveți dificultăți la înghițire.
  • Vi se poate cere să faceți anumite mișcări, cum ar fi să apăsați buzele una de alta sau să împingeți maxilarul în afară.
  • Vi se vor da diferite alimente și băuturi pe care să le înghițiți. Acestea pot include apă, alte lichide, alimente moi și alimente solide.
  • Cadrul medical vă va verifica dinții, buzele, maxilarul, obrajii și gâtul în timp ce înghițiți.

Testul de deglutiție la patul pacientului este un instrument frecvent de screening pentru disfagie. Alte instrumente includ un chestionar sau o discuție despre dificultățile de înghițire prezente sau trecute și un test de înghițire a apei. În timpul testului de înghițire a apei, cadrul medical va observa cât de ușor puteți bea apă dintr-o cană.

Evaluarea fibroscopică endoscopică a deglutiției (FEES)

  • Veți sta în poziție verticală, în pat sau pe un scaun.
  • Un cadru medical va introduce un endoscop (un tub subțire și flexibil, cu lumină și cameră) prin nas până în partea din spate a gâtului.
  • Veți mânca bucăți de alimente și/sau veți bea lichide care pot fi colorate cu un colorant.
  • Endoscopul îi permite cadrului medical să urmărească traseul alimentelor prin gât în timp ce înghițiți.

Endoscopia digestivă superioară

  • Veți sta întins pe o parte, pe o masă de examinare.
  • Vi se va monta o linie intravenoasă (IV) la braț sau la mână.
  • Vi se va injecta intravenos (prin IV) un medicament pentru relaxare.
  • Cadrul medical vă poate pulveriza un medicament anestezic pe partea din spate a gâtului.
  • După ce medicamentele de relaxare și anestezie își fac efectul, cadrul medical va introduce un endoscop în gură și în gât.
  • Endoscopul va face fotografii ale esofagului, stomacului și unei părți din intestinul subțire.
  • Tubul poate avea atașat și un instrument care poate fi folosit pentru a preleva o biopsie (recoltarea unei mici probe de țesut) pentru a fi examinată după procedură.

Studiul videofluoroscopic al deglutiției (VFSS), cunoscut și sub numele de deglutiție baritată modificată

  • Veți sta în picioare sau așezat pe o masă de radiologie.
  • Vi se vor da diferite alimente și lichide acoperite cu bariu. Bariul este o substanță care acoperă organele și țesuturile interne, astfel încât acestea să poată fi văzute mai clar pe radiografie. Acest lucru îi permite cadrului medical să vadă cum înghițiți.
  • În timp ce înghițiți, o radiografie specială numită fluoroscopie va urmări în timp real alimentele acoperite cu bariu, sub forma unui videoclip live, pe măsură ce acestea se deplasează prin gură, gât și esofag.

Va trebui să mă pregătesc în vreun fel pentru acest test?

Medicul dumneavoastră vă va spune dacă există instrucțiuni speciale de urmat. Este posibil să fie nevoie să țineți post (să nu mâncați sau să beți) timp de câteva ore sau mai mult înainte de test. Vi se poate cere să evitați orice lucru care poate lăsa un strat pe mucoasa gâtului, cum ar fi fumatul, guma de mestecat sau bomboanele tari.

Este posibil să fie nevoie să opriți administrarea anumitor medicamente înainte de test, așa că spuneți medicului dumneavoastră despre tot ce luați. Dar nu opriți administrarea niciunui medicament decât dacă medicul vă spune acest lucru.

De asemenea, poate doriți să faceți din timp o listă cu problemele dumneavoastră de înghițire. Apoi, le puteți împărtăși medicului în timpul testului.

Dacă vi se efectuează o endoscopie superioară, vi se va administra un medicament care vă poate provoca somnolență, așa că ar trebui să aranjați ca cineva să vă ducă acasă.

Există riscuri la aceste teste?

Există un risc foarte mic la efectuarea unei evaluări a deglutiției la patul pacientului, dar există o șansă mică ca lichidul să ajungă în plămâni în timpul procedurii.

În timpul unei FEES sau al unei endoscopii superioare, este posibil să simțiți un anumit disconfort atunci când endoscopul este introdus, dar complicațiile grave sunt rare. Există un risc foarte mic de apariție a unei leziuni la nivelul intestinului. Dacă vi s-a efectuat o biopsie, există un risc mic de sângerare la locul respectiv. Sângerarea se oprește de obicei fără tratament.

Nu trebuie să efectuați o VFSS, care este un tip de radiografie, dacă sunteți gravidă sau credeți că ați putea fi gravidă. Radiațiile de la aceste radiografii pot fi dăunătoare pentru copilul în dezvoltare. Pentru celelalte persoane, riscul acestor teste este mic. Doza de radiații este foarte mică și nu este considerată dăunătoare pentru majoritatea oamenilor. Dar discutați cu medicul dumneavoastră despre toate radiografiile pe care le-ați făcut în trecut. Riscurile expunerii la radiații pot fi legate de numărul de examinări radiologice efectuate de-a lungul timpului.

Spuneți medicului dumneavoastră dacă aveți alergii cunoscute la bariul folosit în test. Scaunul dumneavoastră poate avea un aspect albicios timp de câteva zile după test, pe măsură ce eliminați bariul. Este posibil să aveți constipație dacă nu tot bariul este eliminat din organism.

Ce înseamnă rezultatele?

Rezultatele pot indica medicului dumneavoastră unde este problema sau ce tip de disfagie ați putea avea. Acestea pot include:

Disfagie orală, o afecțiune a cavității bucale în care aveți dificultăți la mestecat sau la descompunerea alimentelor. Cauzele pot include:

  • Slăbiciune după un accident vascular cerebral
  • Probleme musculare sau nervoase

Disfagie orofaringiană, o afecțiune a gâtului în care aveți dificultăți la inițierea înghițirii. Cauzele pot include:

  • Anumite tipuri de cancer
  • Boli neurologice, cum ar fi scleroza multiplă sau boala Parkinson
  • Diverticul faringoesofagian, un mic sac care se formează și colectează particule de alimente în gât

Disfagie esofagiană, o afecțiune a esofagului în care aveți dificultăți la deplasarea alimentelor prin esofag. Cauzele pot include:

  • Stenoză esofagiană (îngustarea esofagului)
  • Cancer esofagian
  • BRGE (boala de reflux gastroesofagian), o afecțiune în care conținutul stomacului se întoarce în esofag

Un test de screening al înghițirii la patul pacientului sau un alt tip de instrument de screening pentru disfagie va arăta doar dacă sunteți la risc pentru una dintre afecțiunile de mai sus. Dacă rezultatele arată că sunteți la risc, medicul dumneavoastră va recomanda probabil teste suplimentare.

Dacă aveți întrebări despre rezultate, discutați cu medicul dumneavoastră. Acesta poate lua în considerare și simptomele și istoricul dumneavoastră medical pentru a interpreta rezultatele testelor.

Există și alte lucruri pe care trebuie să le știu despre testele pentru disfagie?

Dacă aveți dificultăți la înghițire, medicul dumneavoastră vă poate trimite la unul dintre următorii specialiști:

  • Un logoped, un specialist în diagnosticarea și tratarea tulburărilor de vorbire, limbaj și comunicare.
  • Un otorinolaringolog, un medic specializat în diagnosticarea și tratarea afecțiunilor urechii, nasului și gâtului.
  • Un gastroenterolog, un medic specializat în diagnosticarea și tratarea afecțiunilor sistemului digestiv.
  • Un neurolog, un medic specializat în diagnosticarea și tratarea afecțiunilor creierului, măduvei spinării și sistemului nervos.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Tratament

Medicul dumneavoastră de familie vă va examina și vă poate trimite la un specialist pentru investigații suplimentare.

De asemenea, puteți fi îndrumat(ă) către un logoped sau un dietetician pentru recomandări privind înghițirea și alimentația.

Tratamentul disfagiei depinde de cauza acesteia și de cât de severă este.

Dacă problemele de înghițire sunt cauzate de o afecțiune precum refluxul acid, problema se poate ameliora de la sine.

Dar dacă cauza este de lungă durată, este posibil să aveți nevoie de tratament de specialitate pentru ca alimentația și hidratarea să fie cât mai sigure posibil.

Acesta poate include:

  • medicamente pentru tratarea refluxului acid
  • terapie de înghițire cu un logoped
  • modificarea alimentelor și băuturilor consumate, cum ar fi alimente mai moi și utilizarea de agenți de îngroșare în băuturi
  • utilizarea unor linguri, farfurii și căni speciale
  • sonde de alimentație introduse prin nas sau printr-un orificiu în stomac
  • intervenție chirurgicală pentru lărgirea esofagului
  • injecții pentru relaxarea mușchilor esofagului și pentru a permite alimentelor și lichidelor să ajungă în stomac

Când să mergeți la medic

Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:

Dumneavoastră, copilul dumneavoastră sau persoana pe care o îngrijiți:

  • are dificultăți la înghițire
  • tușește sau se îneacă în timp ce mănâncă sau bea
  • are senzația că ceva a rămas blocat în gât după ce a mâncat
  • regurgitează frecvent alimente sau lapte, uneori pe nas
  • plânge mult sau își arcuiește spatele în timpul hrănirii
  • are vocea umedă, cu gâlgâit, după ce mănâncă sau bea
  • respiră cu dificultate după ce mănâncă sau bea
  • face frecvent infecții toracice

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0), MedlinePlus (NLM).