Diabet gestațional

Actualizat: 19 octombrie 2026

Simptome

Diabetul gestațional, de obicei, nu provoacă niciun simptom.

Majoritatea cazurilor sunt descoperite doar atunci când glicemia este testată în timpul screeningului pentru diabetul gestațional.

Unele femei pot dezvolta simptome dacă glicemia devine prea ridicată (hiperglicemie), cum ar fi:

sete accentuată
nevoia de a urina mai des decât de obicei
gură uscată
oboseală
vedere încețoșată
mâncărimi genitale sau candidoză

Dar unele dintre aceste simptome sunt frecvente în timpul sarcinii și nu sunt neapărat un semn al diabetului gestațional. Discutați cu moașa sau cu medicul dumneavoastră dacă sunteți îngrijorată de orice simptom pe care îl aveți.

Cauze și factori de risc

Orice femeie poate dezvolta diabet gestațional în timpul sarcinii, dar aveți un risc crescut dacă:

aveți peste 40 de ani
indicele dumneavoastră de masă corporală (IMC) este peste 30
ați născut anterior un copil care a cântărit peste 4 kg la naștere
ați avut diabet gestațional într-o sarcină anterioară
unul dintre părinți sau frați are diabet

Dacă oricare dintre aceste situații vi se aplică, medicul vă poate recomanda testarea pentru diabet gestațional mai devreme în sarcină.

Diagnostic și analize

În timpul primei consultații prenatale (numită și consultație de luare în evidență), în jurul săptămânii 8 până la 12 de sarcină, moașa sau medicul vă va adresa câteva întrebări pentru a stabili dacă aveți un risc crescut de diabet gestațional.

Testarea pentru diabet gestațional se recomandă tuturor gravidelor; dacă aveți factori de risc, poate fi făcută mai devreme.

Testul de depistare se numește test oral de toleranță la glucoză (TOTG) și durează aproximativ 2 ore.

Acesta implică o analiză de sânge dimineața, după ce nu ați mâncat sau băut nimic timp de 8 până la 10 ore (deși, de obicei, puteți bea apă, dar întrebați medicul dacă nu sunteți sigură). Apoi vi se dă o băutură cu glucoză.

La 1 oră și la 2 ore după băutură se recoltează alte probe de sânge pentru a vedea cum reacționează organismul dumneavoastră la glucoză.

TOTG se efectuează când sunteți între 24 și 28 de săptămâni de sarcină. Dacă ați mai avut diabet gestațional, vi se va oferi un TOTG mai devreme în sarcină, la scurt timp după consultația de luare în evidență, apoi un alt TOTG la 24-28 de săptămâni dacă primul test este normal.

Analize și investigații

Analizele de sânge · Glicemia

Analize de sânge

De ce se face o analiză de sânge

Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.

O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:

verifica starea generală de sănătate
afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune

Pregătirea pentru o analiză de sânge

Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.

De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:

nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)

Ce se întâmplă la o analiză de sânge

O analiză de sânge se face de obicei la cabinetul medicului de familie sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.

Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).

Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.

Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.

După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.

Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.

Dacă vă este teamă de ace

Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.

De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.

Obținerea rezultatelor analizelor de sânge

Puteți primi rezultatele analizelor de sânge în aceeași zi sau după câteva zile; pentru unele analize poate dura câteva săptămâni.

Dacă nu primiți nicio veste după câteva săptămâni, contactați cabinetul medicului de familie sau specialistul.

Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează. Unele cabinete ale medicului de familie nu vă contactează decât dacă trebuie să discute rezultatele cu dumneavoastră.

Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.

Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.

Testul glicemiei

Ce este testul glicemiei?

Testul glicemiei măsoară nivelul de glucoză din sângele dumneavoastră. Glucoza este un tip de zahăr. Este principala sursă de energie a organismului. Provine din alimentele pe care le consumați. Un hormon numit insulină ajută la transportul glucozei din sânge în celule, pentru a fi folosită ca energie. Dacă aveți prea multă sau prea puțină glucoză în sânge, poate fi semnul unei afecțiuni medicale grave.

Nivelul ridicat al glicemiei (hiperglicemie) poate fi un semn de prediabet sau diabet. Prediabetul este o afecțiune în care nivelul glicemiei este mai mare decât ar fi sănătos pentru dumneavoastră, dar nu suficient de mare pentru a fi considerat diabet. Dacă aveți diabet, organismul nu poate produce insulină sau nu o poate folosi corespunzător, ori ambele situații. Prea multă glucoză rămâne în sânge și nu ajunge în celule. Acest lucru poate duce la creșterea prea mare a glicemiei. Dacă glicemia nu este ținută sub control, poate duce la afecțiuni grave, pe termen lung, cum ar fi bolile de inimă și problemele nervoase.

Glicemia ridicată poate fi cauzată și de alte afecțiuni care pot influența nivelul de insulină sau de glucoză din sânge, cum ar fi probleme cu pancreasul sau glandele suprarenale, precum și efecte secundare ale anumitor medicamente.

Nivelul scăzut al glicemiei (hipoglicemie) este adesea cauzat de anumite medicamente pentru diabetul de tip 1 sau diabetul de tip 2, inclusiv insulina. La persoanele fără diabet, glicemia scăzută este mult mai puțin frecventă. Poate fi cauzată de anumite medicamente și afecțiuni, cum ar fi unele boli de rinichi sau de ficat. Fără tratament, glicemia sever scăzută poate duce la probleme majore de sănătate, inclusiv convulsii și leziuni cerebrale.

Mai multe tipuri de analize de sânge verifică nivelul glicemiei. Medicul dumneavoastră va alege testul potrivit pentru dumneavoastră.

Alte denumiri: zahăr din sânge, automonitorizarea glicemiei, glicemie à jeun, glicemie la întâmplare, test oral de toleranță la glucoză (TOTG)

Pentru ce se folosește?

O analiză a glicemiei poate fi folosită:

Ca parte a unui control de rutină pentru a depista prediabetul și diabetul
Pentru a ajuta la diagnosticarea cauzei simptomelor care pot indica faptul că glicemia dumneavoastră este prea mare sau prea mică
Pentru a monitoriza efectele secundare ale anumitor medicamente administrate pe termen lung care pot afecta glicemia

De ce am nevoie de un test de glicemie?

Medicul dumneavoastră vă poate recomanda un test de glicemie ca parte a controlului de rutină.

Cele mai frecvente motive pentru un test de glicemie sunt screeningul și monitorizarea prediabetului și a diabetului. Medicul dumneavoastră vă poate recomanda un test de glicemie dacă:

Aveți un risc crescut de a dezvolta diabet de tip 2. Riscul dumneavoastră poate fi crescut dacă:
- Aveți peste 45 de ani.
- Aveți prediabet.
- Sunteți supraponderal(ă) sau aveți obezitate.
- Aveți antecedente familiale de diabet.
- Aveți tensiune arterială crescută sau boli de inimă.
- Ați avut vreodată diabet gestațional (diabet care apare în timpul sarcinii) sau ați născut un copil care a cântărit peste 4 kg.
- Faceți exerciții fizice de mai puțin de trei ori pe săptămână.
- Aveți boală hepatică steatotică asociată disfuncției metabolice (MASLD).
Aveți simptome ale nivelurilor crescute sau scăzute de glucoză, ceea ce ar putea însemna că aveți diabet sau o altă afecțiune care influențează nivelurile de glucoză din sânge.

Simptomele nivelurilor crescute de glucoză în sânge includ:

Sete accentuată

Urinare frecventă (a urina des)

Vedere încețoșată

Oboseală

Răni care se vindecă lent

Pierdere în greutate fără efort

Amorțeală sau furnicături în picioare sau mâini

Simptomele nivelurilor scăzute de glucoză în sânge includ:

Senzație de tremur sau agitație

Foame

Oboseală

Senzație de amețeală, confuzie sau iritabilitate

Durere de cap

Bătăi rapide ale inimii sau aritmie (o problemă cu frecvența sau ritmul bătăilor inimii)

Dificultate de a vedea sau de a vorbi clar

Leșin sau convulsii
Aveți prediabet sau diabet. Medicul dumneavoastră vă poate programa teste de glicemie pentru a vă monitoriza starea. De asemenea, vă puteți monitoriza glicemia acasă.
Sunteți însărcinată. Cel mai probabil veți face un test de glicemie între săptămânile 24 și 28 de sarcină pentru a verifica diabetul gestațional. Dacă aveți un risc crescut de diabet gestațional, medicul vă poate testa mai devreme.
Luați medicamente pe termen lung, altele decât medicamentele pentru diabet, care pot influența nivelurile de glucoză din sânge. Exemple de medicamente care pot cauza glicemie crescută la unele persoane includ anumite tipuri de:
- Steroizi
- Antipsihotice
- Beta-blocante
- Statine
Exemple de medicamente care pot cauza glicemie scăzută la unele persoane includ anumite tipuri de:
- Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA)
- Antibiotice numite chinolone
- Medicamente pentru tratarea malariei

Ce se întâmplă în timpul unui test de glucoză din sânge?

Un cadru medical vă va recolta o probă de sânge dintr-o venă de la braț, folosind un ac mic. După introducerea acului, se va recolta o cantitate mică de sânge într-un tub de recoltare sau flacon. Este posibil să simțiți o ușoară înțepătură când acul intră sau iese.

Există mai multe tipuri de teste de glucoză din sânge:

Un test de glicemie à jeun măsoară glucoza după ce ați ținut post (fără să mâncați sau să beți, cu excepția apei) timp de cel puțin 8 ore. Este adesea folosit pentru:
- Depistarea sau monitorizarea prediabetului sau a diabetului
- A ajuta la diagnosticarea sau monitorizarea altor afecțiuni care influențează glicemia
- Verificarea efectelor secundare ale medicamentelor care pot influența glicemia
Un test de glicemie la întâmplare poate fi făcut oricând, chiar și după masă. Dacă aveți simptome de diabet, medicul dumneavoastră poate folosi mai întâi acest test. Asta pentru că poate fi făcut imediat.
Un test oral de toleranță la glucoză (TOTG) este folosit pentru a diagnostica diabetul gestațional. Dacă nu sunteți însărcinată, este uneori folosit pentru a confirma un diagnostic de prediabet sau diabet de tip 2. Va trebui să țineți post pentru acest test. Se va recolta o probă de sânge înainte să beți băutura dulce. După ce ați băut-o, se vor recolta alte probe de sânge, de obicei la 2 ore după aceea (în sarcină, și la 1 oră).
Un test al hemoglobinei A1C (HbA1c) oferă informații despre valorile medii ale glicemiei dumneavoastră din ultimele 3 luni. Nu trebuie să țineți post pentru acest test. Folosește o singură probă de sânge. Un test A1C poate diagnostica prediabetul și diabetul. Majoritatea persoanelor cu diabet fac un test A1C de cel puțin două ori pe an pentru a verifica cât de bine își controlează valorile glicemiei.

Va trebui să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru test?

Dacă medicul dumneavoastră vă recomandă un test de glicemie à jeun sau un test de toleranță la glucoză pe cale orală, va trebui să țineți post cel puțin opt ore înainte de test. Alte teste de glicemie nu necesită pregătiri speciale. Întrebați medicul dumneavoastră dacă trebuie să țineți post înainte de testul de glucoză.

Există riscuri la această analiză?

Analiza de sânge prezintă un risc foarte mic. Este posibil să simțiți o ușoară durere sau să apară o vânătaie în locul unde a fost introdus acul, dar majoritatea simptomelor dispar rapid. După testul de toleranță la glucoză administrat oral, este posibil să vă simțiți amețit(ă). Medicul dumneavoastră vă poate sugera să vă planificați ca cineva să vă ducă acasă.

Ce înseamnă rezultatele?

Semnificația rezultatelor analizelor dumneavoastră va depinde de testul efectuat, de rezultatele altor analize și de istoricul dumneavoastră medical. Întrebați medicul ce spun rezultatele analizelor despre sănătatea dumneavoastră.

Dacă rezultatele arată niveluri de glucoză mai mari decât normalul, poate însemna că aveți diabet sau că sunteți la risc de a dezvolta diabet. Prediabetul și diabetul sunt cele mai frecvente cauze ale nivelurilor ridicate de glucoză, dar alte cauze posibile includ:

O glandă tiroidă hiperactivă (hipertiroidism)
O problemă cu pancreasul, inclusiv pancreatită
Stres cauzat de intervenții chirurgicale, boli foarte grave sau traumatisme
O problemă cu glandele suprarenale, inclusiv sindromul Cushing și feocromocitomul
Anumite medicamente

Dacă aveți diabet, nivelurile de glucoză mai mici decât normalul pentru dumneavoastră pot fi cauzate de:

Anumite medicamente pentru diabet și alte medicamente care pot scădea glicemia
Faptul că nu mâncați suficient, mai ales după administrarea medicamentelor pentru diabet
Activitate fizică mai intensă decât de obicei

Dacă nu aveți diabet, nivelurile scăzute de glucoză în sânge nu sunt frecvente. Dacă apar, pot fi cauzate de:

Boli de ficat sau de rinichi
Glande suprarenale hipoactive, de exemplu boala Addison
Anumite tulburări ale glandei pituitare
O glandă tiroidă hipoactivă (hipotiroidism)
Malnutriție
Anumite medicamente
Tulburare legată de consumul de alcool

Ce altceva ar trebui să știu despre testul glicemiei?

Dacă aveți diabet, este posibil să fie nevoie să vă măsurați glicemia acasă pentru a vă ajuta să vă controlați nivelul glicemiei. Medicul dumneavoastră vă va spune cât de des ar trebui să vă testați. Există două modalități de a vă verifica glicemia. Medicul dumneavoastră vă poate ajuta să decideți care este cea mai potrivită pentru dumneavoastră:

Glucometrele necesită înțeparea degetului cu un dispozitiv mic numit lancetă. Apoi, aplicați o picătură de sânge pe o bandeletă de testare și o introduceți într-un mic glucometru electronic, care măsoară glucoza din sângele dumneavoastră.
Monitoarele continue de glucoză (CGM) folosesc de obicei un senzor minuscul plasat sub pielea brațului sau a abdomenului. În funcție de tipul de CGM pe care îl folosiți, senzorul rămâne pe loc de la o săptămână până la câteva luni. Estimează automat nivelul glicemiei la fiecare câteva minute și îl înregistrează, astfel încât să puteți vedea care este nivelul glicemiei dumneavoastră în orice moment.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Tratament

Dacă aveți diabet gestațional, riscul de apariție a problemelor în timpul sarcinii poate fi redus prin controlul glicemiei.

Veți avea nevoie de un glucometru pentru a putea monitoriza efectele tratamentului.

Glicemia poate fi redusă prin schimbarea alimentației și prin creșterea activității fizice, dacă puteți. Activitățile ușoare, cum ar fi mersul pe jos, înotul și yoga prenatală, pot ajuta la scăderea glicemiei. Dar spuneți-i moașei sau medicului înainte de a începe o activitate pe care nu ați mai practicat-o.

Cu toate acestea, dacă aceste schimbări nu reduc suficient glicemia, va trebui să luați și medicamente. Acestea pot fi comprimate sau injecții cu insulină.

Veți fi, de asemenea, monitorizat(ă) mai atent în timpul sarcinii și al nașterii pentru a depista eventualele probleme.

Dacă aveți diabet gestațional, cel mai bine este să nașteți înainte de 41 de săptămâni. Inducerea travaliului sau operația cezariană pot fi recomandate dacă travaliul nu începe natural până la acest termen.

Nașterea mai devreme poate fi recomandată dacă există îngrijorări legate de sănătatea dumneavoastră sau a copilului ori dacă glicemia nu a fost bine controlată.

Viața cu boala

Cum poate afecta diabetul gestațional sarcina

Majoritatea femeilor cu diabet gestațional au sarcini normale și copii sănătoși.

Cu toate acestea, diabetul gestațional poate cauza probleme precum:

creșterea copilului mai mult decât de obicei – acest lucru poate duce la dificultăți în timpul nașterii și crește probabilitatea de a avea nevoie de inducerea travaliului sau de o cezariană
polihidramnios – prea mult lichid amniotic (lichidul care înconjoară copilul) în uter, ceea ce poate cauza travaliu prematur sau probleme la naștere
naștere prematură – nașterea înainte de săptămâna 37 de sarcină
preeclampsie – o afecțiune care cauzează tensiune arterială ridicată în timpul sarcinii și poate duce la complicații ale sarcinii dacă nu este tratată
dezvoltarea de către copil a unei glicemii scăzute (hipoglicemie) sau îngălbenirea pielii și a ochilor (icter) după naștere, care poate necesita tratament în spital
pierderea copilului (moarte fetală) – deși acest lucru este rar

Diabetul gestațional înseamnă, de asemenea, că aveți un risc crescut de a dezvolta diabet de tip 2 în viitor.

Efectele pe termen lung ale diabetului gestațional

Diabetul gestațional dispare de obicei după naștere. Dar femeile care l-au avut sunt mai predispuse să dezvolte:

diabet gestațional din nou în sarcinile viitoare
diabet de tip 2 – un tip de diabet care durează toată viața

Ar trebui să faceți o analiză de sânge pentru a verifica diabetul la 6–12 săptămâni după naștere (de obicei testul de toleranță la glucoză) și apoi periodic, dacă rezultatul este normal.

Adresați-vă medicului de familie dacă dezvoltați simptome de glicemie ridicată, cum ar fi sete accentuată, nevoia de a urina mai des decât de obicei și gură uscată – nu așteptați până la următorul test.

Ar trebui să faceți analizele chiar dacă vă simțiți bine, deoarece multe persoane cu diabet nu au niciun simptom.

Veți primi, de asemenea, sfaturi despre ce puteți face pentru a reduce riscul de a dezvolta diabet, cum ar fi menținerea unei greutăți sănătoase, o alimentație echilibrată și exerciții fizice regulate.

Unele cercetări au sugerat că bebelușii mamelor care au avut diabet gestațional pot fi mai predispuși să dezvolte diabet sau să devină obezi mai târziu în viață.

Planificarea sarcinilor viitoare

Dacă ați avut diabet gestațional înainte și intenționați să rămâneți gravidă, asigurați-vă că vă faceți analize pentru diabet. Medicul poate organiza acest lucru.

Dacă aveți diabet, ar trebui să discutați cu medicul diabetolog, pentru sprijin în vederea menținerii unui control bun al afecțiunii înainte de a rămâne gravidă.

Dacă aveți o sarcină neplanificată, discutați cu medicul de familie și spuneți-i că ați avut diabet gestațional în sarcina anterioară.

Dacă analizele arată că nu aveți diabet, vi se va oferi screening mai devreme în sarcină (la scurt timp după prima programare prenatală) și un alt test la 24 până la 28 de săptămâni, dacă primul test este normal.

Alternativ, moașa sau medicul vă poate sugera să vă măsurați singură glicemia folosind un dispozitiv de înțepare a degetului, la fel cum ați făcut în timpul diabetului gestațional anterior.

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0), MedlinePlus (NLM), Ordinul MS 2128/2021.