Demență vasculară
Actualizat:
Simptome
Demența vasculară poate începe brusc sau se poate instala lent, în timp.
Simptomele includ:
- încetinirea gândirii
- dificultăți de planificare și înțelegere
- probleme de concentrare
- modificări ale dispoziției, personalității sau comportamentului
- stare de dezorientare și confuzie
- dificultăți la mers și la menținerea echilibrului
- simptome ale bolii Alzheimer, cum ar fi problemele de memorie și de limbaj (multe persoane cu demență vasculară au și boala Alzheimer)
Aceste probleme pot face activitățile zilnice din ce în ce mai dificile, iar persoana afectată poate ajunge, în cele din urmă, să nu mai poată avea grijă de sine.
Cauze și factori de risc
Demența vasculară este cauzată de reducerea fluxului de sânge către creier, ceea ce deteriorează și, în cele din urmă, distruge celulele creierului.
Acest lucru se poate întâmpla ca urmare a:
- îngustării și blocării vaselor mici de sânge din interiorul creierului
- unui singur accident vascular cerebral, în care alimentarea cu sânge a unei părți a creierului este întreruptă brusc
- multor „mini accidente vasculare cerebrale” (numite și atacuri ischemice tranzitorii sau AIT) care provoacă leziuni mici, dar extinse, la nivelul creierului
În multe cazuri, aceste probleme sunt legate de afecțiuni subiacente, cum ar fi tensiunea arterială ridicată și diabetul, precum și de factori legați de stilul de viață, cum ar fi fumatul și excesul de greutate.
Abordarea acestora ar putea reduce riscul dumneavoastră de demență vasculară la o vârstă mai înaintată, deși nu este încă foarte clar cât de mult poate fi redus riscul de demență.
Diagnostic și analize
Nu există un singur test pentru demența vasculară.
Investigațiile necesare pentru stabilirea diagnosticului includ:
- evaluarea simptomelor – de exemplu, dacă acestea sunt simptome tipice ale demenței vasculare
- un istoric medical complet, inclusiv întrebări despre antecedentele unor afecțiuni legate de demența vasculară, cum ar fi accidentele vasculare cerebrale sau tensiunea arterială crescută
- evaluarea abilităților mentale – aceasta va implica de obicei mai multe sarcini și întrebări
- o scanare cerebrală, cum ar fi un examen RMN sau examen CT, pentru a observa orice modificări apărute la nivelul creierului dumneavoastră
Analize și investigații
Rezonanța magnetică (RMN) · Tomografia computerizată (CT)
RMN (imagistică prin rezonanță magnetică)
De ce se face un RMN
RMN-ul poate fi folosit pentru a:
- afla ce cauzează simptomele pe care le aveți
- verifica oasele și organele dumneavoastră
- vedea cât de bine funcționează un tratament, de exemplu verificarea dimensiunii unei tumori în timpul și după tratamentul cancerului
Pregătirea pentru un RMN
Spitalul unde veți face RMN-ul vă va spune dacă trebuie să faceți ceva înainte de scanare.
Vi se poate cere să:
- nu purtați nimic ce conține metal, cum ar fi bijuterii, sutien, agrafe de păr sau aparate auditive
- scoateți monedele sau cheile din buzunare
- vă schimbați într-un halat de spital dacă hainele au părți metalice, cum ar fi fermoare
- nu vă machiați
Vi se va cere să precizați dacă:
- sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
- alăptați
- ați avut intervenții chirurgicale anterior
- aveți probleme cu rinichii
- aveți părți metalice în corp, cum ar fi cleme chirurgicale, stimulator cardiac, plombe sau punți dentare
- aveți alergii, inclusiv la o substanță numită mediu de contrast folosită la unele scanări
Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății de la spital înainte de programare dacă vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu efectuarea unui RMN sau dacă aveți teamă de spații mici (claustrofobie). Este posibil să vi se administreze un medicament care să vă ajute să vă relaxați.
De asemenea, puteți întreba dacă puteți aduce pe cineva care să vă susțină în timpul scanării.
Ce se întâmplă în timpul unui RMN
Un RMN se face în spital de către un asistent de radiologie.
De obicei durează între 15 minute și 1 oră, dar poate dura mai mult.
Înainte de RMN
La programarea pentru scanare, vi se poate administra o injecție cu o substanță de contrast (colorant) pentru a evidenția mai multe detalii în imaginile RMN.
În timpul RMN-ului
În timpul RMN-ului:
- Vi se va cere să vă întindeți pe spate pe un pat.
- Vi se vor da dopuri de urechi sau căști pentru a vă proteja auzul, deoarece aparatele RMN produc zgomote puternice și clicuri în timp ce fac imaginile.
- Asistentul de radiologie va controla aparatul dintr-o altă cameră. Va putea să vă audă și să vă vorbească în timpul scanării.
- Va trebui să stați nemișcat(ă) pentru ca aparatul să poată capta imagini clare.
- Vi se poate cere să vă țineți respirația în anumite momente ale scanării.
După RMN
După scanare, asistentul de radiologie va reveni în cameră pentru a coborî patul, astfel încât să vă puteți ridica.
Dacă vi s-a administrat substanță de contrast, vi se poate cere să așteptați în spital până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la aceasta.
Dacă ați primit un medicament pentru a vă relaxa în timpul RMN-ului, este posibil să puteți pleca acasă în câteva ore. Cineva va trebui să vină să vă ia din spital și să vă ducă acasă cu mașina sau taxiul, deoarece nu trebuie să conduceți timp de 24 de ore.
Veți putea mânca și bea normal după scanare.
Obținerea rezultatelor scanării RMN
De obicei, durează între 1 și 2 săptămâni până când primiți rezultatele scanării RMN.
Imaginile trebuie analizate de un specialist numit radiolog.
Acesta va scrie medicului care v-a recomandat scanarea. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta despre rezultatele scanării RMN.
Dacă nu ați primit nicio informare după câteva săptămâni, contactați medicul care v-a recomandat scanarea.
Medicul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează. Spuneți-i dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.
Posibile complicații ale unui RMN
RMN-ul este o procedură frecventă. Complicațiile grave sunt rare.
Dacă vi s-a administrat o injecție cu substanță de contrast (colorant), este posibil să apară o mică vânătaie în zona unde ați făcut injecția.
Substanța de contrast poate provoca reacții adverse, dar acestea sunt de obicei ușoare și nu ar trebui să dureze mult. Reacțiile adverse pot include:
- greață sau vărsături
- o erupție pe piele
- o durere de cap
- un gust metalic în gură
- amețeală
Reacțiile alergice la substanța de contrast sunt rare, dar pot include:
- tuse, respirație șuierătoare sau strănut
- leșin
- dificultăți de respirație sau la înghițire
- erupție cutanată, urticarie sau piele roșie cu mâncărime
Majoritatea reacțiilor apar imediat după sau în prima oră de la administrarea substanței de contrast. Spuneți-i asistentului de radiologie dacă începeți să vă simțiți rău în timpul sau după scanare.
Vi se va cere să așteptați în spital aproximativ 30 de minute după scanare pentru a verifica dacă apare vreo reacție la substanța de contrast.
Tomografie computerizată (CT)
De ce se face o scanare CT
Puteți fi trimis(ă) la o scanare CT pentru a:
- verifica oasele sau organele interne după un accident
- afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de o afecțiune, cum ar fi cancerul
- vedea cât de bine funcționează un tratament, de exemplu verificarea dimensiunii unei tumori în timpul și după tratamentul cancerului
- ajuta medicii să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi prelevarea unei probe de celule (biopsie) sau drenarea unui abces
Pregătirea pentru o scanare CT
Spitalul unde veți face scanarea CT vă va spune dacă trebuie să faceți ceva înainte.
De exemplu, vi se poate cere să:
- urmați o dietă specială
- luați anumite medicamente
- nu mâncați sau beți nimic timp de câteva ore înainte de scanare (post)
- nu purtați nimic care conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse, sutiene sau agrafe de păr
Spuneți spitalului dacă:
- sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
- alăptați
- luați orice medicamente
- aveți astm
- aveți probleme cu rinichii sau tiroida
- aveți diabet
- aveți orice alergie sau ați avut o reacție alergică la un colorant numit substanță de contrast în trecut
Discutați cu medicul de familie sau cu un medic din spital dacă vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu efectuarea unei scanări CT sau dacă aveți teamă de spații mici (claustrofobie). Vă pot oferi un medicament care să vă ajute să vă relaxați.
De asemenea, puteți întreba dacă puteți aduce pe cineva care să vă susțină în timpul scanării CT.
Ce se întâmplă în timpul unui examen CT
Un examen CT se face de obicei în spital de către un profesionist din domeniul sănătății numit asistent de radiologie. De regulă durează între 10 și 20 de minute.
Înainte de examenul CT
În funcție de motivul pentru care faceți examenul CT, vi se poate administra o substanță de contrast pentru a evidenția mai bine detaliile din imaginile CT. Substanța se numește mediu de contrast.
Poate fi administrată sub formă de băutură, injectată într-o venă sau introdusă pe cale rectală. Va fi eliminată din organism prin urină.
Dacă mediul de contrast este injectat în corp, este posibil să simțiți:
- senzație de căldură și înroșire a feței
- un gust metalic în gură
- senzația că urinați, deși nu se întâmplă acest lucru
Aceste senzații trec de obicei repede.
În timpul examenului CT
- Vi se va cere să vă întindeți pe un pat plat.
- Asistentul de radiologie va controla aparatul din altă cameră. Va putea să vă audă și să vă vorbească în timpul scanării.
- Va trebui să stați nemișcat(ă), astfel încât aparatul să se poată deplasa deasupra dumneavoastră pentru a obține imagini clare.
- Este posibil să vi se ceară să inspirați, să expirați sau să vă țineți respirația în anumite momente ale scanării.
După examenul CT
Dacă faceți scanarea ca pacient ambulatoriu, veți putea pleca acasă la scurt timp după terminarea acesteia.
Dacă vi s-a administrat mediu de contrast, este posibil să vi se ceară să așteptați în spital până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la acesta.
Obținerea rezultatelor tomografiei computerizate
De obicei, durează între 1 și 2 săptămâni până când primiți rezultatele tomografiei computerizate, dar poate dura până la 4 săptămâni, în funcție de urgența investigației.
Imaginile trebuie analizate de un specialist numit radiolog.
Radiologul îi va scrie medicului care v-a recomandat investigația. Este posibil să aveți nevoie de o programare ulterioară pentru a discuta despre rezultatele tomografiei computerizate.
Dacă nu ați primit nicio informare după 4 săptămâni, contactați medicul care v-a recomandat investigația.
Medicul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.
Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut tomografia computerizată.
Solicitați să discutați cu un cadru medical dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.
Posibile complicații ale unui CT
Complicațiile unui CT sunt rare. Unele persoane pot avea o reacție alergică la substanța de contrast (colorant). Aceasta poate cauza slăbiciune, transpirații și dificultăți de respirație.
Dacă vi s-a administrat substanță de contrast, vi se va cere să așteptați în spital până la 30 de minute după scanare înainte de a pleca acasă.
Spuneți asistentului de radiologie dacă nu vă simțiți bine după scanare.
Dacă faceți multe scanări CT, există o șansă foarte mică ca radiațiile de la razele X să cauzeze cancer. Medicii vor cântări riscurile înainte de a vă recomanda o scanare și vor discuta acest lucru cu dumneavoastră.
Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.
Tratament
În prezent, nu există un tratament curativ pentru demența vasculară și nu există nicio modalitate de a inversa pierderea de celule cerebrale care a avut loc înainte ca afecțiunea să fie diagnosticată.
Dar tratamentul poate uneori să ajute la încetinirea evoluției demenței vasculare.
Tratamentul are ca scop abordarea cauzei de bază, ceea ce poate reduce viteza cu care se pierd celulele cerebrale.
Acest lucru va implica adesea:
- o alimentație sănătoasă și echilibrată
- scăderea în greutate dacă sunteți supraponderal(ă)
- renunțarea la fumat
- creșterea nivelului de activitate fizică
- reducerea consumului de alcool
- administrarea de medicamente, cum ar fi cele utilizate pentru tratarea tensiunii arteriale ridicate, scăderea colesterolului sau prevenirea cheagurilor de sânge
Alte tratamente, inclusiv fizioterapia, terapia ocupațională, activitățile pentru persoanele cu demență (cum ar fi cafenelele pentru memorie) și terapiile psihologice, pot ajuta la reducerea impactului problemelor existente.
Viața cu boala
Demența vasculară se agravează de obicei în timp. Acest lucru se poate întâmpla în trepte bruște, cu perioade între ele în care simptomele nu se schimbă prea mult, dar este dificil de prezis când se va întâmpla acest lucru.
Ajutorul la domiciliu va fi de obicei necesar, iar unele persoane vor avea nevoie în cele din urmă de îngrijire într-un centru rezidențial.
Deși tratamentul poate ajuta, demența vasculară poate scurta semnificativ speranța de viață.
Dar acest lucru este foarte variabil, iar multe persoane trăiesc mai mulți ani cu această afecțiune sau decedează din altă cauză.
Dacă dumneavoastră sau o persoană dragă ați fost diagnosticați cu demență, amintiți-vă că nu sunteți singuri.
Când să mergeți la medic
Consultați medicul de familie dacă credeți că aveți simptome precoce de demență, mai ales dacă aveți peste 65 de ani.
Dacă este depistată într-un stadiu incipient, tratamentul poate opri agravarea demenței vasculare sau cel puțin o poate încetini.
Dacă sunteți îngrijorat(ă) pentru altcineva, încurajați-l să își facă o programare la medicul de familie și, eventual, sugerați-i să îl însoțiți.
Medicul dumneavoastră de familie poate face câteva verificări simple pentru a încerca să găsească cauza simptomelor dumneavoastră. Vă poate trimite la un medic neurolog, psihiatru sau la un alt specialist pentru investigații suplimentare, dacă este necesar.
Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).