Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Colită spastică însoțită de constipație

Actualizat:

Despre boală

Sindromul de colon iritabil (SCI) este o afecțiune digestivă frecventă care provoacă simptome precum dureri abdominale, balonare, diaree și constipație. Simptomele pot varia ca intensitate și pot fi declanșate de alimente, stres sau alți factori. Tratamentul include modificări ale dietei și stilului de viață, precum și medicamente pentru ameliorarea simptomelor.

Simptome

Principalele simptome ale sindromului de colon iritabil (SCI)

Principalele simptome ale sindromului de colon iritabil (SCI) sunt:

  • dureri de burtă sau crampe – de obicei mai intense după masă și ameliorate după eliminarea scaunului
  • balonare – burta (abdomenul) se poate simți neplăcut de plină și umflată
  • diaree – scaunul poate fi apos și uneori apare nevoia bruscă de a merge la toaletă
  • constipație – este posibil să depuneți efort la eliminarea scaunului și să simțiți că nu vă puteți goli complet intestinele

Pot exista zile în care simptomele sunt mai ușoare și zile în care se agravează (pusee). Acestea pot fi declanșate de alimente sau băuturi.

Ce poate declanșa simptomele SCI

Puseurile de SCI pot apărea fără un motiv evident. Uneori au un factor declanșator, cum ar fi:

  • alcoolul
  • cafeina
  • anumite alimente, cum ar fi cele condimentate sau grase
  • stresul și anxietatea
  • utilizarea frecventă a antibioticelor

Alte simptome ale SCI

SCI poate provoca, de asemenea:

  • eliminarea de gaze (flatulență)
  • prezența mucusului în scaun
  • oboseală și lipsă de energie
  • greață
  • dureri de spate
  • probleme la urinare, cum ar fi nevoia de a urina des, nevoia bruscă de a urina și senzația că nu puteți goli complet vezica
  • incapacitatea de a controla întotdeauna momentul eliminării scaunului (incontinență fecală)
  • durere pelvină

Alte modalități de a ameliora simptomele SCI

Cum să reduceți balonarea, crampele și flatulența

Pentru a ajuta la reducerea simptomelor precum balonarea, crampele și flatulența:

  • consumați ovăz (cum ar fi terciul de ovăz) în mod regulat
  • consumați până la 1 lingură de semințe de in (întregi sau măcinate) pe zi
  • evitați alimentele greu de digerat (cum ar fi varza, broccoli, conopida, varza de Bruxelles, fasolea și ceapa)
  • evitați produsele care conțin un îndulcitor numit sorbitol
  • întrebați farmacistul despre medicamentele care vă pot ajuta, cum ar fi Buscopan sau uleiul de mentă

Cum să ameliorați constipația

Pentru a ajuta la ameliorarea constipației:

  • beți multă apă pentru a ajuta la înmuierea scaunului
  • creșteți cantitatea de fibre solubile pe care o consumați – alimentele bune includ ovăzul, leguminoasele, morcovii, cartofii curățați de coajă și semințele de in (întregi sau măcinate)
  • întrebați farmacistul despre medicamentele care vă pot ajuta (laxative), cum ar fi cele pe bază de psyllium

Consultați medicul de familie dacă:

  • modificările dietei și medicamentele eliberate fără prescripție medicală nu vă ameliorează simptomele SCI
  • trebuie să evitați multe alimente diferite pentru a vă controla simptomele SCI

Medicul vă poate recomanda un dietetician sau vă poate trimite la un specialist pentru recomandări și poate sugera, de asemenea, alte tratamente pe care să le încercați.

Diagnostic și analize

Ce se întâmplă la consultația la medicul de familie

Dacă medicul de familie consideră că ați putea avea sindrom de colon iritabil (SCI), vă va adresa câteva întrebări, cum ar fi:

  • ce simptome aveți
  • dacă acestea apar și dispar
  • cât de des le aveți
  • când apar (de exemplu, după consumul anumitor alimente)
  • de cât timp le aveți

Medicul de familie vă poate palpa, de asemenea, burta (abdomenul) pentru a verifica dacă există formațiuni sau umflături.

Înainte de consultație, vă poate fi util să notați detaliile simptomelor, pentru a vă ajuta să vi le amintiți.

Teste pentru SCI

Nu există un test pentru SCI, dar este posibil să aveți nevoie de câteva analize pentru a exclude alte cauze posibile ale simptomelor dumneavoastră.

Medicul de familie poate recomanda:

  • o analiză de sânge pentru a verifica probleme precum boala celiacă
  • teste pe o probă de scaun pentru a verifica infecții și boala inflamatorie intestinală (BII)

De obicei, nu veți avea nevoie de alte investigații în spital, decât dacă medicul de familie nu este sigur care este problema.

Ce se întâmplă dacă sunteți diagnosticat(ă) cu SCI

Dacă medicul de familie consideră că aveți SCI, vă va explica despre ce este vorba și care sunt opțiunile de tratament.

Poate fi dificil să rețineți tot ce vă spune.

Dacă ulterior nu sunteți sigur(ă) de ceva, notați-vă întrebările și faceți o altă programare pentru a le discuta.

Analize și investigații

Analizele de sânge

Analize de sânge

De ce se face o analiză de sânge

Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.

O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:

  • verifica starea generală de sănătate
  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
  • afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
  • afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune

Pregătirea pentru o analiză de sânge

Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.

De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:

  • nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
  • întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)

Ce se întâmplă la o analiză de sânge

O analiză de sânge se face de obicei într-un laborator de analize sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.

Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).

Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.

Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.

După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.

Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.

Dacă vă este teamă de ace

Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.

De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.

Obținerea rezultatelor analizelor de sânge

De obicei, primiți rezultatele analizelor de sânge în câteva zile.

Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.

Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

De reținut

  • Diagnosticul se bazează pe simptome, dar sunt necesare câteva teste minime pentru a depista alte boli cu simptome asemănătoare.
  • În absența semnelor de alarmă, se recomandă analize de sânge de bază: hemoleucogramă completă, proteina C reactivă (CRP) și teste serologice pentru boala celiacă.

Tratament

Ce puteți face pentru a ameliora SCI (sindromul colonului iritabil)

Nu există o dietă sau un medicament unic care să funcționeze pentru toți cei cu SCI (sindromul colonului iritabil). Dar există lucruri care pot ajuta dacă ați fost diagnosticat(ă) cu SCI, pentru a vă ameliora simptomele sau pentru a evita agravarea lor.

Ce să faceți

  • încercați să aveți o dietă sănătoasă și echilibrată

  • țineți un jurnal cu ceea ce mâncați și cu orice simptome apar – încercați să evitați lucrurile care vă declanșează SCI

  • încercați să beți cel puțin 8 până la 10 pahare de lichide (aproximativ 1,5 litri) pe zi, cum ar fi apă sau băuturi fără cofeină, precum ceaiul de plante

  • încercați să găsiți modalități de relaxare

  • faceți multă mișcare

  • încercați probioticele timp de o lună – acestea pot ajuta la orice simptome cauzate de modificările bacteriilor intestinale

Ce să nu faceți

  • nu amânați și nu săriți peste mese

  • nu mâncați prea repede

  • nu consumați multe alimente grase, picante sau procesate

  • nu mâncați mai mult de 3 porții de fructe proaspete pe zi (o porție înseamnă 80 g)

  • nu beți mai mult de 3 cești de ceai, cafea sau orice altă băutură cu cofeină pe zi

  • nu consumați mult alcool sau băuturi carbogazoase

Medicamente pentru SCI de la medicul de familie

Dacă medicamentele eliberate fără prescripție medicală nu vă ameliorează simptomele de SCI, medicul de familie vă poate prescrie un medicament mai puternic, de exemplu un antidepresiv în doză mică:

  • amitriptilina
  • citalopram

Unele antidepresive, în doze mici, pot ajuta la ameliorarea simptomelor de SCI.

Este posibil să dureze câteva săptămâni până când își fac efectul și pot provoca reacții adverse.

Medicul de familie vă poate trimite la un specialist dacă aveți simptome severe și alte medicamente nu au dat rezultate.

Terapii psihologice pentru SCI

Dacă aveți SCI de mult timp și alte tratamente nu vă ajută, medicul de familie vă poate trimite la psihoterapie, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală (TCC).

Terapia vă poate ajuta dacă stresul sau anxietatea vă declanșează simptomele. De asemenea, vă poate ajuta să faceți față mai bine afecțiunii dumneavoastră.

Viața cu boala

Consultarea unui dietetician pentru sindromul de colon iritabil (SCI)

Medicul de familie vă poate trimite la un dietetician dacă modificările generale ale dietei și stilului de viață nu au ameliorat simptomele sindromului de colon iritabil (SCI).

Acesta vă poate sugera alte modificări ale dietei care ar putea să vă ajute simptomele.

Dieta săracă în FODMAP

Un dietetician vă poate recomanda o dietă numită dieta săracă în FODMAP.

Aceasta presupune evitarea alimentelor care nu sunt descompuse ușor de intestin, cum ar fi anumite tipuri de:

  • fructe și legume
  • lapte
  • produse din grâu

Când să mergeți la medic

Recomandare non-urgentă: consultați medicul de familie dacă:

  • credeți că ați putea avea sindrom de colon iritabil (SCI) și aveți simptome de peste 4 săptămâni

Acesta poate verifica dacă este vorba de SCI și poate face unele analize pentru a exclude alte probleme.

Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:

  • ați pierdut mult în greutate fără un motiv anume
  • sângerați din zona anală sau aveți diaree cu sânge
  • simțiți un nodul dur sau o umflătură în burtă (abdomen)
  • aveți senzație de lipsă de aer, palpitații (bătăi de inimă perceptibile) și pielea mai palidă decât de obicei

Acestea ar putea fi semne ale unei afecțiuni mai grave.

Semne de urgență

  • Prezența semnelor de alarmă, cum ar fi scăderea neintenționată în greutate, diaree nocturnă, sânge în scaun sau istoric familial de cancer colorectal, necesită investigații suplimentare.

Medicamente folosite pentru colită spastică însoțită de constipație

Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.

Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.

Antispastice pentru tulburări funcționale digestive · ATC A03A · 5

Relaxează musculatura intestinului și calmează crampele și balonarea.

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0), ghidul UEG/ESNM 2021.