Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Ciroză hepatică

Actualizat: · Cod ICD-10: K74

Despre boală

Ciroza este o afecțiune a ficatului cauzată de deteriorarea pe termen lung a acestuia. Multe persoane nu prezintă simptome la început, dar pe măsură ce boala avansează pot apărea simptome precum oboseală, pierderea poftei de mâncare, dureri de burtă, îngălbenirea pielii și umflarea burții sau picioarelor. Ciroza nu poate fi vindecată, dar tratamentele pot încetini evoluția bolii și pot preveni complicațiile.

Simptome

Multe persoane care au ciroză nu prezintă simptome, mai ales la început.

Simptomele precoce ale cirozei pot include:

  • senzație permanentă de oboseală sau de rău
  • pierderea poftei de mâncare sau scădere în greutate fără să vă doriți
  • greață sau vărsături
  • durere de burtă
  • vase de sânge vizibile pe piele
  • pete roșii pe palme – roșeața poate fi mai greu de observat pe pielea maro sau neagră

Pe măsură ce ciroza se agravează, pot apărea alte simptome, inclusiv:

  • sângerări sau vânătăi ușoare
  • mâncărimi ale pielii
  • modificări ale degetelor, cum ar fi lățirea și curbarea acestora (degete hipocratice) sau unghii albe
  • îngălbenirea pielii și a albului ochilor (icter) – îngălbenirea pielii poate fi mai greu de observat pe pielea maro sau neagră
  • umflarea burții, picioarelor, gleznelor sau tălpilor picioarelor
  • tremurături ale mâinilor
  • vorbire neclară
  • stare de confuzie sau dificultăți de concentrare
  • vărsături cu sânge
  • scaun foarte închis la culoare sau negru

Bărbații pot avea, de asemenea, sâni mai mari decât de obicei (ginecomastie) sau testiculele li se pot micșora.

Cauze și factori de risc

Cine este mai predispus la ciroză

Ciroza este cauzată de deteriorarea pe termen lung a ficatului dumneavoastră.

Este posibil să aveți un risc mai mare de ciroză dacă:

  • consumați în mod regulat mult alcool
  • aveți hepatită B sau hepatită C
  • suferiți de obezitate
  • aveți diabet de tip 2
  • aveți boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD)
  • aveți o afecțiune hepatică autoimună, cum ar fi hepatita autoimună, colangita biliară primitivă sau colangita sclerozantă primară
  • aveți o afecțiune genetică, cum ar fi hemocromatoza, boala Wilson, deficitul de alfa-1 antitripsină sau fibroza chistică

Riscurile cirozei

Cât de gravă este ciroza depinde de lucruri precum cauza acesteia și cât de devreme este diagnosticată și tratată.

Multe persoane cu ciroză se pot simți bine și pot trăi mulți ani. Dar poate provoca complicații care pot fi grave sau care pot pune viața în pericol.

Complicațiile includ:

  • aport insuficient de nutrienți (malnutriție)
  • oase slăbite și fragile (osteoporoză)
  • infecții, cum ar fi infecții ale tractului urinar (ITU) și pneumonie
  • sepsis
  • icter
  • o afecțiune care determină acumularea de lichid în burtă (numită ascită)
  • modificări la nivelul creierului care pot cauza probleme precum confuzia
  • sângerare internă
  • insuficiență hepatică
  • un cheag de sânge în vasul de sânge care aduce sângele la ficat
  • cancer de ficat

Diagnostic și analize

Analize și investigații

Elastografia

Elastografia

Ce este elastografia?

Elastografia este un tip de investigație imagistică care verifică organele dumneavoastră, în special ficatul, pentru a vedea dacă sunt mai rigide decât în mod normal. Zonele rigide din organe pot fi un semn de boală.

Există două tipuri de teste de elastografie:

  • Elastografia cu ultrasunete (numită și elastografie tranzitorie). În acest test, un dispozitiv cu ultrasunete folosește unde sonore pentru a trimite vibrații într-un anumit organ și măsoară cât de repede se deplasează aceste vibrații. Dacă aveți zone de țesut rigid, vibrațiile se vor deplasa mai repede prin acea zonă. Un computer folosește aceste măsurători pentru a crea o imagine a oricăror zone rigide din organul examinat.
  • Elastografia prin rezonanță magnetică (ERM). Acest test trimite vibrații într-un organ, de obicei ficatul, care sunt măsurate cu ajutorul imagisticii prin rezonanță magnetică (RMN). RMN-ul este o procedură care folosește magneți puternici și unde radio pentru a crea imagini ale organelor și structurilor din interiorul corpului. ERM folosește aceste imagini pentru a realiza o hartă (numită și elastogramă) a oricăror zone rigide dintr-un anumit organ, cum ar fi ficatul.

Un tip mai nou de elastografie, numit elastografie cu unde de forfecare, poate fi, de asemenea, utilizat pentru a verifica rigiditatea organelor dumneavoastră. Acest tip mai nou folosește o undă ultrasonică (sau un puls) mai concentrată pentru a obține o imagine mai clară. Este deosebit de utilă atunci când se examinează mușchii, articulațiile și oasele.

Medicul dumneavoastră poate folosi elastografia în locul unei biopsii, care implică prelevarea unei bucăți de țesut dintr-un organ pentru testare. Acest lucru se datorează faptului că elastografia poate evidenția semne de afectare a organelor fără a fi nevoie de intervenție chirurgicală.

Alte denumiri: elastografie hepatică, elastografie cu unde de forfecare, elastografie tranzitorie, FibroScan, elastografie prin rezonanță magnetică

Pentru ce se utilizează?

Elastografia este folosită în principal pentru a verifica dacă ficatul prezintă rigiditate. Zonele rigide din ficat sunt un semn de țesut cicatricial (fibroză). Fibroza apare atunci când anumite boli, cum ar fi bolile de ficat, afectează ficatul în timp. Când ficatul încearcă să se vindece, formează mai mult țesut cicatricial, care apoi:

  • Înlocuiește celulele hepatice sănătoase
  • Împiedică ficatul să funcționeze normal
  • Reduce fluxul de sânge în ficat
  • Provoacă mai multe leziuni hepatice și fibroză

Dacă nu este tratată, fibroza poate deveni severă. Aceasta se numește ciroză, o afecțiune care:

  • Cicatrizează permanent ficatul
  • Provoacă probleme grave de sănătate, cum ar fi insuficiența hepatică
  • Crește riscul de a dezvolta cancer hepatic

Elastografia poate ajuta la depistarea precoce a cicatricilor hepatice, chiar dacă nu aveți niciun simptom de afectare a ficatului. Dacă cicatricile sunt descoperite devreme, medicul dumneavoastră poate începe tratamentul înainte ca acestea să devină severe.

Informațiile obținute în urma unui test de elastografie hepatică pot ajuta la:

  • Diagnosticarea bolilor de ficat
  • Stabilirea gravității bolii de ficat
  • Orientarea opțiunilor de tratament pentru bolile de ficat
  • Monitorizarea eficienței tratamentului pentru bolile de ficat
  • Estimarea probabilității ca boala de ficat să provoace anumite probleme grave
  • Verificarea cantității de grăsime din ficat

Elastografia poate fi utilizată și pentru a ajuta la diagnosticarea unor afecțiuni ale altor organe, cum ar fi sânii, tiroida și prostata. Dacă medicul dumneavoastră consideră că ați putea avea o afecțiune care vă afectează mușchii și oasele, poate utiliza elastografia cu unde de forfecare.

De ce am nevoie de un test de elastografie?

Este posibil să aveți nevoie de un test de elastografie pentru a verifica fibroza hepatică (cicatrizarea) dacă aveți:

  • Boli de ficat, iar medicul dumneavoastră are nevoie de informații pentru a ghida opțiunile de tratament
  • Rezultate la alte analize hepatice care arată că este posibil să aveți inflamație sau leziuni la nivelul ficatului
  • O afecțiune care crește riscul de cicatrizare hepatică și ciroză
  • Semne sau simptome de ciroză

Afecțiunile care pot cauza sau crește riscul de leziuni hepatice includ:

  • Hepatita B și hepatita C. Aceste boli de ficat sunt cauzate de virusuri.
  • Tulburarea legată de consumul de alcool. Aceasta poate cauza boala hepatică asociată consumului de alcool, care include acumularea unei cantități prea mari de grăsime în ficat. Grăsimea poate cauza inflamația ficatului (umflare), care lezează țesutul hepatic.
  • Boala hepatică steatotică asociată disfuncției metabolice (MASLD). Aceasta se numea anterior boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD). În această afecțiune, grăsimea se acumulează în ficat. Este cea mai frecventă la persoanele care au diabet, obezitate și/sau niveluri ridicate de colesterol în sânge. Nu este cauzată de consumul excesiv de alcool.
  • Diabetul de tip 2.
  • Anumite boli autoimune sau tulburări genetice, cum ar fi fibroza chistică și hepatita autoimună.
  • Utilizarea pe termen lung a anumitor medicamente, cum ar fi metotrexatul.

Ce se întâmplă în timpul unui test de elastografie?

O elastografie cu ultrasunete este efectuată de un medic instruit în această investigație, de exemplu un radiolog sau un gastroenterolog. Radiologul este un medic specializat în utilizarea testelor imagistice medicale pentru a diagnostica afecțiunile medicale.

Un test de elastografie este rapid și include de obicei acești pași:

  • Vă veți scoate hainele pentru a expune abdomenul (burta).
  • Vă veți întinde pe o masă, iar medicul va aplica un gel special pe piele.
  • Medicul va ține un dispozitiv sub formă de baghetă, numit transductor, și îl va deplasa pe piele.
  • Vă veți ține respirația timp de 10 până la 15 secunde, în timp ce dispozitivul trimite o serie de vibrații într-un anumit organ. Este posibil să simțiți dispozitivul pulsând pe piele, dar nu doare.
  • Vibrațiile vor traversa un anumit organ și vor „reveni” la dispozitiv, care trimite informațiile către un computer.
  • Computerul creează o imagine a acelui organ, evidențiind orice zone de țesut rigid și alte semne de boală.

ERM (elastografia prin rezonanță magnetică) se efectuează cu un aparat RMN (imagistică prin rezonanță magnetică). În timpul unei proceduri ERM:

  • Vă veți întinde pe o masă de examinare îngustă.
  • Asistentul de radiologie va plasa câteva dispozitive mici pe partea dreaptă a abdomenului, în dreptul ficatului. Un dispozitiv, numit „driver”, va trimite vibrații nedureroase într-un anumit organ. Celelalte dispozitive trimit și recepționează unde radio către un computer.
  • Masa va aluneca într-un aparat RMN mare, sub formă de tunel. Veți auzi zgomote puternice în timp ce aparatul face imagini. Vi se pot oferi dopuri de urechi sau căști pentru a bloca zgomotul.
  • În interiorul RMN-ului, vi se va cere să vă țineți respirația timp de 10 până la 15 secunde, atunci când vibrațiile trec prin organul pe care medicul dumneavoastră dorește să îl vadă.
  • Computerul va crea imagini ale organului respectiv, care arată orice cicatrici și/sau alte semne de boală.

Va trebui să fac ceva pentru a mă pregăti pentru test?

Medicul dumneavoastră vă va spune cum să vă pregătiți pentru o elastografie hepatică. În general, cel mai bine este să purtați o cămașă sau un pulover lejer, pe care să îl puteți ridica ușor. Vi se poate spune să țineți post (să nu mâncați sau să beți) timp de câteva ore înainte de test.

Dacă vi se efectuează o ERM, va trebui să îndepărtați tot metalul de pe corp. Dacă aveți dispozitive medicale sau metal în interiorul corpului, informați medicul. Scanerul poate încălzi metalul și poate provoca arsuri. De asemenea, poate fi necesar să îndepărtați:

  • Protezele dentare
  • Ochelarii
  • Perucile
  • Aparatele auditive

Există riscuri la această investigație?

Nu există riscuri cunoscute la efectuarea unei elastografii cu ultrasunete. Pentru majoritatea persoanelor, riscul unei elastografii prin rezonanță magnetică (ERM) este mic. Dacă statul într-un spațiu îngust vă provoacă anxietate, spuneți-i medicului înainte de investigație. Medicul vă poate administra un medicament care să vă ajute să vă relaxați. Dacă sunteți sau ați putea fi însărcinată, informați medicul.

Ce înseamnă rezultatele?

Imaginile dumneavoastră de elastografie vor fi studiate de un radiolog, care va trimite rezultatele medicului dumneavoastră. Rezultatele vor arăta cât de multă rigiditate a fost găsită într-un anumit organ.

Dacă testul de elastografie a fost folosit pentru a verifica ficatul, rezultatele vă vor spune cât de multă cicatrizare hepatică (fibroză) aveți. Rezultatele dumneavoastră vor primi un scor de fibroză care se bazează pe cantitatea de rigiditate din ficat și pe cauză:

  • F0 până la F1 este normal, ceea ce înseamnă că aveți puțină sau deloc cicatrizare la nivelul ficatului
  • F2 înseamnă că aveți cicatrizare moderată
  • F3 înseamnă că aveți cicatrizare severă
  • F4 înseamnă că aveți ciroză (cicatrizare foarte severă)

Rezultatele dumneavoastră arată, de asemenea, cât de multă acumulare de grăsime aveți în ficat. Măsurarea grăsimii din ficat se numește „scor CAP”. Aceasta vă spune procentul din ficat care este gras. Cantitatea de grăsime dintr-un ficat normal este de 5% sau mai puțin. Valorile mai mari înseamnă că aveți boală hepatică steatotică asociată disfuncției metabolice (cunoscută și sub numele de boala ficatului gras), care poate cauza fibroză.

Dacă aveți fibroză ușoară până la severă și/sau boală hepatică steatotică asociată disfuncției metabolice, starea dumneavoastră se poate ameliora dacă tratați cauza și faceți schimbări în stilul de viață, inclusiv dietă și exerciții fizice. Dacă aveți ciroză, tratarea cauzei poate împiedica agravarea cicatrizării ficatului. Tratamentul de succes poate ameliora lent o parte din cicatrizare.

Anumite afecțiuni pot afecta acuratețea unui test de elastografie. Acestea includ:

  • Inflamația ficatului (umflarea) cauzată de o boală sau de consumul de alcool
  • Tumori la nivelul ficatului
  • Obezitatea
  • Acumularea anormală de lichid în abdomen (burtă)

Dacă aveți întrebări despre rezultatele dumneavoastră, discutați cu medicul dumneavoastră.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Tratament

Tratamentul cirozei

Ciroza nu poate fi vindecată, dar există tratamente care pot ajuta la încetinirea evoluției sau la oprirea agravării acesteia.

De obicei, aceasta implică tratarea cauzei, de exemplu, medicamente antivirale dacă este cauzată de hepatita B sau C.

De regulă, vi se recomandă și un tratament pentru a preveni și trata complicațiile cirozei. Acesta poate include:

  • medicamente laxative pentru a ajuta la eliminarea toxinelor din organism
  • medicamente precum beta-blocantele pentru a reduce sângerarea
  • medicamente care vă fac să urinați mai mult și ajută la reducerea umflăturilor
  • antibiotice pentru a trata sau preveni infecțiile și pentru a trata sângerarea internă
  • tratament pentru oasele slăbite
  • transplant de ficat, dacă ciroza este foarte severă

De asemenea, se recomandă insistent să faceți schimbări sănătoase ale stilului de viață, inclusiv să renunțați la consumul de alcool.

Ce puteți face pentru a ajuta în cazul cirozei

Există câteva lucruri pe care le puteți face și care pot ajuta la oprirea agravării cirozei și vă pot ajuta să rămâneți sănătos/sănătoasă.

Ce să faceți

  • aveți o dietă sănătoasă și echilibrată

  • faceți exerciții fizice în mod regulat

  • încercați să vă mențineți o greutate sănătoasă

  • consultați farmacistul sau medicul înainte de a lua orice medicamente, inclusiv medicamente pe bază de plante – este posibil să nu fie potrivite dacă aveți ciroză

  • țineți la zi vaccinările, cum ar fi vaccinul antigripal și vaccinul pneumococic

Ce să nu faceți

  • nu consumați alcool

  • nu fumați

Ce puteți face

  • Dacă aveți ascită, respectați o restricție moderată de sodiu (80–120 mmol/zi, echivalent cu 4,6–6,9 g sare), evitând alimentele gata preparate și adăugarea de sare.
  • Dacă aveți ciroză și ascită, evitați antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), deoarece pot provoca insuficiență renală acută, hiponatremie și rezistență la diuretice.

Când să mergeți la medic

Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:

Ați fost diagnosticat(ă) cu ciroză și:

  • pielea sau partea albă a ochilor dumneavoastră arată galbenă;
  • aveți dificultăți de respirație – este posibil să fiți mai lipsit(ă) de aer decât de obicei;
  • aveți burta, picioarele, gleznele sau tălpile umflate.

Sunați la 112 sau mergeți la urgențe dacă:

Ați fost diagnosticat(ă) cu ciroză și:

  • vărsați sânge;
  • scaunul dumneavoastră este foarte închis la culoare sau negru;
  • deveniți brusc confuz(ă) sau aveți vorbire îngreunată.

Nu conduceți până la urgențe. Rugați pe cineva să vă ducă sau sunați la 112 și cereți o ambulanță.

Semne de urgență

  • Dacă aveți ciroză și observați scăderea cantității de urină, umflarea picioarelor sau confuzie, adresați-vă de urgență medicului, deoarece poate fi insuficiență renală acută.

Medicamente folosite pentru ciroză hepatică

Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.

Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.

Diuretice care economisesc potasiul · ATC C03D · 9

Diuretice care păstrează potasiul; folosite în insuficiența cardiacă și în unele forme de hipertensiune.

Diuretice de ansă · ATC C03C · 9

Diuretice puternice: elimină rapid excesul de apă, de exemplu în insuficiența cardiacă.

Medicamente pentru bolile biliare · ATC A05A · 6

Fac bila mai fluidă și pot ajuta la dizolvarea unor calculi biliari mici sau în unele boli ale ficatului.

Diuretice în asociere cu diuretice care economisesc potasiul · ATC C03E · 1

Asocieri de diuretice care elimină apa păstrând potasiul.

  • Spironolactonum + Furosemidum — 1 produs cu rețetă

Medicamente pentru ficat · ATC A05B · 1

Produse folosite ca sprijin pentru funcția ficatului; nu înlocuiesc tratamentul cauzei.

Beta-blocante · ATC C07A · 1

Beta-blocante: încetinesc ritmul inimii și scad tensiunea arterială.

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0), MedlinePlus (NLM), ghidul EASL 2018.