Chist ovarian
Actualizat:
Despre boală
Ovarele
Ovarele sunt 2 organe în formă de migdală care fac parte din sistemul reproducător feminin. Există câte unul de fiecare parte a uterului.
Ovarele au 2 funcții principale:
- să elibereze un ovul aproximativ la fiecare 28 de zile, ca parte a ciclului menstrual
- să elibereze hormonii sexuali estrogen și progesteron, care joacă un rol important în reproducere.
Chisturile ovariene pot afecta ambele ovare în același timp sau pot afecta doar unul.
Tipuri de chist ovarian
Cele 2 tipuri principale de chist ovarian sunt:
- chisturi ovariene funcționale – chisturi care se dezvoltă ca parte a ciclului menstrual și sunt de obicei inofensive și de scurtă durată; acestea sunt cel mai frecvent tip.
- chisturi ovariene patologice – chisturi care se formează ca urmare a creșterii anormale a celulelor; acestea sunt mult mai puțin frecvente.
Chisturile ovariene pot fi uneori cauzate și de o afecțiune subiacentă, cum ar fi endometrioza.
Marea majoritate a chisturilor ovariene sunt necanceroase (benigne), deși un număr mic sunt canceroase (maligne).
Chisturile canceroase sunt mai frecvente dacă ați trecut prin menopauză.
Simptome
De obicei, un chist ovarian provoacă simptome doar dacă se rupe, este foarte mare sau se răsucește și blochează alimentarea cu sânge a ovarului.
În aceste cazuri, este posibil să aveți:
- durere pelvină – aceasta poate varia de la o senzație surdă, de greutate, până la o durere bruscă, severă și ascuțită
- durere în timpul actului sexual
- dificultate la golirea intestinului
- nevoia frecventă de a urina
- menstruații abundente, neregulate sau mai slabe decât în mod normal
- balonare și burtă umflată
- senzația de sațietate după ce ați mâncat foarte puțin
- dificultate în a rămâne însărcinată – deși fertilitatea nu este de obicei afectată de chisturile ovariene
Diagnostic și analize
Dacă medicul de familie consideră că ați putea avea un chist ovarian, veți fi probabil trimis(ă) pentru o ecografie, efectuată cu ajutorul unei sonde introduse în vagin.
Dacă în timpul ecografiei este identificat un chist, este posibil să fie nevoie de monitorizare printr-o ecografie repetată peste câteva săptămâni sau medicul vă poate trimite la un medic specializat în sănătatea reproductivă feminină (ginecolog).
Dacă există vreo îngrijorare că chistul ar putea fi canceros, medicul va recomanda și analize de sânge pentru a depista niveluri ridicate ale unor substanțe care pot indica cancer ovarian.
Dar un nivel ridicat al acestor substanțe nu înseamnă neapărat că aveți cancer, deoarece valorile mari pot fi cauzate și de afecțiuni necanceroase, cum ar fi:
- endometrioza
- o infecție pelvină
- fibroame
- menstruația
Analize și investigații
Ecografia · Analizele de sânge
Ecografie
De ce se face o ecografie
Puteți fi trimis(ă) la o ecografie pentru a:
- investiga simptomele pe care le-ați avut, cum ar fi durerea sau un nodul
- monitoriza o afecțiune, cum ar fi o problemă cu tiroida
- ajuta un profesionist din domeniul sănătății să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi injectarea unui steroid într-o articulație
- verifica dezvoltarea bebelușului în timpul sarcinii
Pregătirea pentru o ecografie
Spitalul sau clinica ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de a efectua o ecografie.
De exemplu, cu puțin timp înainte de test, s-ar putea să fie nevoie să:
- beți câteva pahare de apă, fără să mergeți la toaletă, astfel încât să aveți vezica plină
- scoateți bijuteriile sau piercingurile din zona examinată
Spuneți persoanei care efectuează ecografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru al personalului.
Obținerea rezultatelor ecografiei
Este posibil să primiți rezultatele ecografiei la sfârșitul programării sau poate dura câteva săptămâni, în funcție de motivul pentru care ați făcut investigația.
Rezultatul va fi trimis medicului care v-a recomandat ecografia. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control la medicul dumneavoastră pentru a discuta rezultatele.
Dacă nu ați primit nicio informare după câteva săptămâni, contactați specialistul sau cabinetul medicului de familie pentru a afla rezultatele și pașii următori.
Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut ecografia.
Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.
Efecte secundare ale ecografiilor
Undele sonore folosite în ecografii sunt sigure. Ecografiile nu utilizează radiații, spre deosebire de radiografii sau tomografii computerizate.
Sonda folosită pentru o ecografie externă de obicei nu provoacă durere atunci când este deplasată pe piele. Dar poate fi inconfortabilă dacă este apăsată pe o zonă deja dureroasă, cum ar fi o articulație umflată.
Sondele interne pot fi inconfortabile atunci când sunt introduse în corp sau mutate în timpul examinării. Spuneți persoanei care efectuează ecografia dacă simțiți durere și vă va ajuta să vă simțiți mai confortabil.
Analize de sânge
De ce se face o analiză de sânge
Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.
O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:
- verifica starea generală de sănătate
- afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
- afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
- afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune
Pregătirea pentru o analiză de sânge
Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.
De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:
- nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
- întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)
Ce se întâmplă la o analiză de sânge
O analiză de sânge se face de obicei la cabinetul medicului de familie sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.
Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).
Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.
Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.
După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.
Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.
Dacă vă este teamă de ace
Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.
De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.
Obținerea rezultatelor analizelor de sânge
Puteți primi rezultatele analizelor de sânge în câteva zile sau, uneori, în câteva săptămâni.
Dacă nu primiți nicio veste după câteva săptămâni, contactați cabinetul medicului de familie sau specialistul.
Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează. Unele cabinete ale medicului de familie nu vă contactează decât dacă trebuie să discute rezultatele cu dumneavoastră.
Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.
Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.
Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.
Tratament
Dacă un chist ovarian trebuie tratat depinde de:
- dimensiunea și aspectul său;
- dacă aveți simptome;
- dacă ați trecut prin menopauză.
În majoritatea cazurilor, chistul dispare după câteva luni. O ecografie de control poate fi folosită pentru a confirma acest lucru.
Dacă sunteți la postmenopauză, există un risc ușor mai mare de cancer ovarian. De obicei, se recomandă ecografii regulate și analize de sânge pe parcursul unui an pentru a monitoriza chistul.
Tratamentul chirurgical pentru îndepărtarea chisturilor poate fi necesar dacă acestea sunt mari, cauzează simptome sau sunt potențial canceroase.
Viața cu boala
Chisturile ovariene de obicei nu vă împiedică să rămâneți însărcinată, deși uneori pot îngreuna concepția.
Dacă aveți nevoie de o operație pentru a vă elimina chisturile, chirurgul va urmări să vă păstreze fertilitatea ori de câte ori este posibil.
Aceasta poate însemna îndepărtarea doar a chistului și păstrarea ovarelor sau îndepărtarea unui singur ovar.
În unele cazuri, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea ambelor ovare, caz în care nu veți mai avea ovule.
Asigurați-vă că discutați cu chirurgul despre efectele potențiale asupra fertilității înainte de operație.
Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).
