Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Cancer ocular

Actualizat: · Cod ICD-10: C69

Simptome

Cancerul ocular nu provoacă întotdeauna simptome evidente și poate fi descoperit doar cu ocazia unui control oftalmologic de rutină.

Simptomele cancerului ocular pot include:

  • umbre, fulgere de lumină sau linii ondulate în câmpul vizual
  • vedere încețoșată
  • o pată întunecată la nivelul ochiului care crește în dimensiune
  • pierderea parțială sau totală a vederii
  • proeminența unui ochi
  • un nodul pe pleoapă sau în ochi care crește în dimensiune
  • iritație oculară care nu dispare
  • durere la nivelul ochiului sau în jurul acestuia, deși aceasta este rară

Aceste simptome pot fi cauzate și de afecțiuni oculare mai minore, așa că nu reprezintă neapărat un semn de cancer.

Dar este important să vă prezentați la medic cât mai curând posibil pentru evaluarea simptomelor.

Cauze și factori de risc

Melanomul ocular apare atunci când celulele care produc pigment din ochi se divid și se înmulțesc prea repede. Astfel se formează o masă de țesut cunoscută sub numele de tumoră.

Nu este clar exact de ce se întâmplă acest lucru, dar următorii factori pot crește riscul de apariție:

  • culoarea deschisă a ochilor – dacă aveți ochi albaștri, gri sau verzi, aveți un risc mai mare de a dezvolta melanom ocular comparativ cu persoanele care au ochi căprui
  • pielea albă sau deschisă la culoare – melanomul ocular este mai frecvent la persoanele cu pielea deschisă la culoare
  • alunițe neobișnuite – dacă aveți alunițe cu formă neregulată sau culoare neobișnuită, aveți un risc mai mare de a dezvolta melanom cutanat și melanom ocular
  • utilizarea solarelor – există unele dovezi care sugerează că expunerea la radiații ultraviolete (UV), de exemplu de la solare, poate crește riscul de melanom ocular
  • expunerea excesivă la soare – aceasta crește riscul de cancer de piele și poate fi, de asemenea, un factor de risc pentru melanomul ocular

Riscul de a dezvolta melanom ocular crește și odată cu vârsta, majoritatea cazurilor fiind diagnosticate la persoane în jurul vârstei de 50 de ani.

Diagnostic și analize

Dacă medicul dumneavoastră de familie sau optometristul suspectează că aveți o problemă gravă la ochi, vă vor trimite la un medic oftalmolog specialist pentru o evaluare.

Dacă suspectează că aveți melanom ocular, vă vor trimite la un centru specializat în cancer ocular.

Este probabil să vi se efectueze mai multe teste diferite la centru, inclusiv:

  • un examen oftalmologic – pentru a examina structurile ochilor dumneavoastră mai detaliat și a verifica dacă există anomalii
  • o ecografie a ochiului – o mică sondă plasată peste ochiul închis folosește unde sonore de înaltă frecvență pentru a crea o imagine a interiorului ochiului; aceasta îi permite medicului dumneavoastră să afle mai multe despre poziția tumorii și dimensiunea acesteia
  • o angiografie cu fluoresceină – în cadrul căreia se fac fotografii ale cancerului suspectat folosind o cameră specială, după ce un colorant a fost injectat în fluxul sanguin pentru a evidenția tumora

Ocazional, poate fi folosit un ac subțire pentru a preleva o mică mostră de celule din tumoră (biopsie).

Informația genetică din aceste celule este analizată pentru a oferi o indicație asupra șanselor ca cancerul să se răspândească sau să revină.

Analize și investigații

Ecografia · Biopsia

Ecografie

De ce se face o ecografie

Puteți fi trimis(ă) la o ecografie pentru a:

  • investiga simptomele pe care le-ați avut, cum ar fi durerea sau un nodul
  • monitoriza o afecțiune, cum ar fi o problemă cu tiroida
  • ajuta un profesionist din domeniul sănătății să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi injectarea unui steroid într-o articulație
  • verifica dezvoltarea bebelușului în timpul sarcinii

Pregătirea pentru o ecografie

Spitalul sau clinica ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de a efectua o ecografie.

De exemplu, cu puțin timp înainte de test, s-ar putea să fie nevoie să:

  • beți câteva pahare de apă, fără să mergeți la toaletă, astfel încât să aveți vezica plină
  • scoateți bijuteriile sau piercingurile din zona examinată
Informații:

Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru al personalului.

Obținerea rezultatelor ecografiei

Este posibil să primiți rezultatele ecografiei la sfârșitul programării sau poate dura câteva săptămâni, în funcție de motivul pentru care ați făcut investigația.

Rezultatul va fi trimis medicului care v-a recomandat ecografia. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control la medicul dumneavoastră pentru a discuta rezultatele.

Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut ecografia.

Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Efecte secundare ale ecografiilor

Undele sonore folosite în ecografii sunt sigure. Ecografiile nu utilizează radiații, spre deosebire de radiografii sau tomografii computerizate.

Sonda folosită pentru o ecografie externă de obicei nu provoacă durere atunci când este deplasată pe piele. Dar poate fi inconfortabilă dacă este apăsată pe o zonă deja dureroasă, cum ar fi o articulație umflată.

Sondele interne pot fi inconfortabile atunci când sunt introduse în corp sau mutate în timpul examinării. Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă simțiți durere și vă va ajuta să vă simțiți mai confortabil.

Biopsie

De ce se face o biopsie

Există câteva motive pentru care ați putea avea nevoie de o biopsie.

O biopsie poate fi folosită:

  • pentru a afla ce cauzează simptomele dumneavoastră
  • ca test de control după o analiză de sânge sau o scanare
  • pentru a monitoriza o afecțiune de lungă durată

De obicei, veți fi trimis de medicul de familie sau de un medic specialist pentru o biopsie.

Uneori, o biopsie se face ca parte a unei proceduri precum o endoscopie sau o operație.

Pregătirea pentru biopsie

Medicul sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de biopsie. De asemenea, îl puteți întreba despre orice nelămurire sau întrebare aveți.

De exemplu, poate fi necesar să opriți administrarea anumitor medicamente pentru o scurtă perioadă înainte de biopsie.

Dacă vi se face anestezie generală (adică veți dormi în timpul procedurii), este important să nu mâncați sau să beți înainte.

Cum se efectuează o biopsie

O biopsie se face de obicei în spital.

Implică prelevarea unei mostre de celule sau țesut. Modul în care se efectuează depinde de partea corpului din care se prelevează mostra.

De obicei, vi se va administra un anestezic local pentru a amorți zona. Asta înseamnă că veți fi treaz(ă), dar nu veți simți nicio durere. Vi se poate administra și un medicament pentru a vă ajuta să vă relaxați (sedare).

Unele biopsii se fac sub anestezie generală, ceea ce înseamnă că veți dormi în timpul procedurii.

O biopsie poate fi efectuată prin:

  • îndepărtarea totală sau parțială a zonei afectate
  • folosirea unui ac pentru a preleva o mostră de celule sau țesut din zona afectată – de exemplu, dintr-un organ sau de sub piele
  • folosirea unui tub lung și subțire cu o cameră mică în interior (endoscop)

Durata procedurii depinde de tipul de biopsie. Unele durează mai puțin de 30 de minute, în timp ce altele pot dura mai mult. Ulterior, mostrele sunt trimise la un laborator pentru analiză.

După biopsie

De obicei, puteți merge acasă în aceeași zi după efectuarea unei biopsii.

Dacă aveți fire de sutură sau un pansament, echipa medicală vă va spune cum să îngrijiți rana acasă. De asemenea, vă vor oferi sfaturi despre administrarea de analgezice, cum ar fi paracetamolul.

Dacă ați primit sedare (medicamente pentru relaxare) sau anestezie generală (când sunteți adormit(ă) în timpul procedurii), este posibil să fie nevoie să fiți monitorizat(ă) o perioadă înainte de a pleca acasă.

Un medic sau o asistentă vă va spune cum și când veți primi rezultatele.

Posibile complicații ale unei biopsii

Biopsia este o procedură frecventă și foarte sigură.

Este posibil să aveți dureri sau disconfort după aceasta, iar administrarea de analgezice precum paracetamolul poate fi de ajutor.

Uneori, este posibil să apară o infecție la locul biopsiei.

Dacă vi s-a prelevat o biopsie din uter sau col uterin, este posibil să aveți crampe sau o ușoară sângerare vaginală.

În cazul unor tipuri de biopsie, poate exista și riscul unei sângerări interne. În acest caz, echipa medicală vă va spune la ce semne să fiți atent(ă) și ce să faceți.

Recomandare urgentă: contactați imediat echipa medicală dacă:
  • aveți dureri după biopsie, iar analgezicele nu au avut efect sau durerea se agravează
  • aveți febră (temperatură ridicată)
  • sângele sau lichidul se prelinge din locul unde s-a efectuat biopsia
  • zona unde s-a efectuat biopsia este umflată sau roșie – roșeața poate fi mai greu de observat pe pielea brună sau neagră

Obținerea rezultatelor biopsiei

După o biopsie, poate dura câteva săptămâni sau mai mult până când primiți rezultatele.

Timpii de așteptare variază între spitale și pot depinde și de motivul pentru care ați avut nevoie de biopsie.

Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta rezultatele. Un medic sau o asistentă ar trebui să vă vorbească despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Uneori este posibil să aveți nevoie de o altă biopsie sau de alte teste.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Tratament

Tratamentul pentru melanomul ocular depinde de dimensiunea și localizarea tumorii.

Echipa dumneavoastră medicală vă va explica fiecare opțiune de tratament în detaliu, inclusiv beneficiile și posibilele complicații.

Tratamentul va urmări conservarea ochiului afectat ori de câte ori este posibil.

Principalele tratamente pentru melanomul ocular sunt:

  • brahiterapia – plăcuțe minuscule acoperite cu material radioactiv sunt fixate pe ochi, lângă tumoră, și lăsate pe loc până la o săptămână pentru a distruge celulele canceroase
  • radioterapia externă – se folosește un aparat pentru a direcționa cu precizie fascicule de radiații către tumoră, pentru a distruge celulele canceroase
  • intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea tumorii sau a unei părți din ochi – aceasta poate fi posibilă dacă tumora este mică și mai aveți încă vedere la ochiul respectiv
  • îndepărtarea ochiului (enucleația) – aceasta poate fi necesară dacă tumora este mare sau dacă v-ați pierdut vederea; ochiul va fi înlocuit în cele din urmă cu un ochi artificial care se potrivește cu celălalt ochi
  • imunoterapia – medicamente care ajută sistemul imunitar să distrugă cancerul; aceasta poate fi indicată dacă aveți un anumit tip de melanom ocular sau dacă boala s-a extins în alte părți ale corpului

Chimioterapia este rareori folosită pentru melanomul ocular, dar poate fi potrivită pentru alte tipuri de cancer ocular.

Viața cu boala

Melanomul ocular

Melanomul este un cancer care se dezvoltă din celulele producătoare de pigment, numite melanocite.

Majoritatea melanoamelor se dezvoltă la nivelul pielii, dar este posibil să apară și în alte părți ale corpului, inclusiv la nivelul ochiului.

Melanomul ocular afectează cel mai frecvent globul ocular. Medicii îl numesc uneori melanom uveal sau coroidian, în funcție de partea exactă a ochiului afectată.

Poate afecta, de asemenea, conjunctiva (stratul subțire care acoperă partea din față a ochiului) sau pleoapa.

Prognosticul pentru melanomul ocular

Prognosticul melanomului ocular depinde de mulți factori.

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).