Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Cancer esofagian

Actualizat:

Simptome

Există multe simptome posibile ale cancerului esofagian, dar pot fi greu de observat.

Acestea vă pot afecta digestia, cum ar fi:

  • dificultăți la înghițire (disfagie)
  • greață sau vărsături
  • arsuri la stomac sau reflux acid
  • simptome de indigestie, cum ar fi eructații frecvente

Alte simptome includ:

  • o tuse care nu se ameliorează
  • voce răgușită
  • pierderea poftei de mâncare sau scădere în greutate fără să vă doriți
  • senzație de oboseală sau lipsă de energie
  • durere în gât sau în mijlocul pieptului, mai ales la înghițire
  • scaun negru sau tuse cu sânge (deși acestea sunt mai puțin frecvente)

Dacă aveți o altă afecțiune, cum ar fi boala de reflux gastroesofagian, este posibil să aveți astfel de simptome în mod regulat.

S-ar putea să vă obișnuiți cu ele. Dar este important să fiți consultat(ă) de medicul de familie dacă simptomele se schimbă, se agravează sau nu vi se par normale.

Cauze și factori de risc

Nu este întotdeauna clar ce cauzează cancerul esofagian.

Oricine poate face această boală, dar este posibil să aveți un risc mai mare dacă:

  • aveți peste 75 de ani (nu este foarte frecvent la persoanele sub 45 de ani)
  • sunteți bărbat
  • aveți anumite afecțiuni, cum ar fi refluxul acid sever, de lungă durată (boala de reflux gastroesofagian) sau esofagul Barrett

Multe cancere esofagiene sunt, de asemenea, legate de stilul de viață. De exemplu, este mai probabil să faceți această boală dacă sunteți supraponderal(ă), fumați sau consumați prea mult alcool.

Diagnostic și analize

Ce se întâmplă la consultația la medicul de familie

Medicul vă poate palpa gâtul și burta (abdomenul).

Acesta vă poate recomanda să faceți o analiză de sânge.

Trimiterea la un specialist

Este posibil să primiți o trimitere urgentă pentru a consulta un specialist în spital, dacă medicul consideră că aveți simptome care ar putea indica un cancer. Acest lucru nu înseamnă neapărat că aveți cancer.

Principala investigație pentru cancerul esofagian

Dacă medicul de familie sau specialistul consideră că ați putea avea cancer esofagian, cel mai probabil vă va recomanda o investigație pentru a examina interiorul esofagului.

Această investigație se numește gastroscopie (un tip de endoscopie) sau, uneori, test cu cameră video. Aceasta caută orice probleme la nivelul esofagului sau stomacului, inclusiv cancerul esofagian.

În timpul gastroscopiei:

  1. Un tub lung, subțire și flexibil, cu o cameră mică în interior (numit endoscop), va fi introdus în gură și coborât pe esofag.
  2. Un specialist va folosi camera endoscopului pentru a căuta eventuale probleme.
  3. O mică mostră de celule (numită biopsie) poate fi recoltată în timpul procedurii. Aceste celule vor fi trimise la un laborator pentru a verifica prezența cancerului.

Gastroscopia ar trebui să dureze între 15 și 45 de minute, dar probabil veți rămâne în spital câteva ore.

Investigația nu ar trebui să fie dureroasă, dar o puteți resimți ca fiind inconfortabilă.

Vi se pot oferi măsuri pentru a vă simți mai confortabil și pentru a ușura investigația, cum ar fi:

  • un spray pentru amorțirea părții posterioare a gâtului (anestezie locală)
  • sedare – medicamente administrate printr-un tub mic în braț pentru a vă ajuta să vă relaxați
  • adormirea dumneavoastră (anestezie generală)

Gastroscopia poate ajuta, de asemenea, la depistarea problemelor din alte organe din apropiere, cum ar fi stomacul și prima parte a intestinului subțire (duodenul).

Primirea rezultatelor

Încercați să nu vă îngrijorați dacă rezultatele întârzie să ajungă la dumneavoastră. Acest lucru nu înseamnă neapărat că ceva este în neregulă.

Puteți întreba la spital sau la medicul de familie dacă sunteți îngrijorat(ă). Aceștia ar trebui să vă poată oferi informații actualizate.

Un specialist vă va explica ce înseamnă rezultatele și ce se va întâmpla în continuare. Poate doriți să veniți cu cineva pentru sprijin.

Dacă vi se spune că aveți cancer esofagian

Să aflați că aveți cancer esofagian poate fi copleșitor. Este posibil să vă simțiți anxios/anxioasă cu privire la ce se va întâmpla în continuare.

Vă poate ajuta să veniți cu cineva la orice programare aveți.

Medicul specialist vă va îngriji pe tot parcursul diagnosticului, tratamentului și după aceea.

Îi puteți adresa orice întrebări aveți.

Pașii următori

Dacă vi s-a spus că aveți cancer esofagian, veți avea nevoie de mai multe investigații.

Acestea, împreună cu endoscopia, îi vor ajuta pe specialiști să determine dimensiunea cancerului și cât de mult s-a extins (acest lucru se numește stadializare).

Este posibil să aveți nevoie de:

  • investigații imagistice, cum ar fi o ecografie (uneori efectuată din interiorul corpului cu ajutorul unui endoscop), tomografie computerizată (CT) sau tomografie PET-CT
  • o intervenție chirurgicală minoră pentru a examina interiorul abdomenului, numită laparoscopie

Este posibil să nu vi se efectueze toate aceste investigații.

Specialiștii vor folosi rezultatele acestor teste și vor colabora cu dumneavoastră pentru a stabili cel mai bun plan de tratament.

Analize și investigații

Tomografia computerizată (CT) · Ecografia · Gastroscopia · Biopsia · Analizele de sânge · Endoscopia · Tomografie cu emisie de pozitroni (PET) · Laparoscopie (chirurgie laparoscopică)

Tomografie computerizată (CT)

De ce se face o scanare CT

Puteți fi trimis(ă) la o scanare CT pentru a:

  • verifica oasele sau organele interne după un accident
  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de o afecțiune, cum ar fi cancerul
  • vedea cât de bine funcționează un tratament, de exemplu verificarea dimensiunii unei tumori în timpul și după tratamentul cancerului
  • ajuta medicii să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi prelevarea unei probe de celule (biopsie) sau drenarea unui abces

Pregătirea pentru o scanare CT

Spitalul unde veți face scanarea CT vă va spune dacă trebuie să faceți ceva înainte.

De exemplu, vi se poate cere să:

  • urmați o dietă specială
  • luați anumite medicamente
  • nu mâncați sau beți nimic timp de câteva ore înainte de scanare (post)
  • nu purtați nimic care conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse sau agrafe de păr

Spuneți spitalului dacă:

  • sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
  • alăptați
  • luați orice medicamente
  • aveți astm
  • aveți probleme cu rinichii sau tiroida
  • aveți diabet
  • aveți orice alergie sau ați avut o reacție alergică la un colorant numit substanță de contrast în trecut
Informații:

Discutați cu medicul de familie sau cu un medic din spital dacă vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu efectuarea unei scanări CT sau dacă aveți teamă de spații mici (claustrofobie). Vă pot oferi un medicament care să vă ajute să vă relaxați.

De asemenea, puteți întreba dacă puteți aduce pe cineva care să vă susțină în timpul scanării CT.

Ce se întâmplă în timpul unui examen CT

Un examen CT se face de obicei în spital de către un asistent de radiologie. De regulă durează între 10 și 20 de minute.

Înainte de examenul CT

În funcție de motivul pentru care faceți examenul CT, vi se poate administra o substanță de contrast pentru a evidenția mai bine detaliile din imaginile CT. Substanța se numește mediu de contrast.

Poate fi administrată sub formă de băutură, injectată într-o venă sau introdusă pe cale rectală. Va fi eliminată din organism prin urină.

Dacă mediul de contrast este injectat în corp, este posibil să simțiți:

  • senzație de căldură și înroșire a feței
  • un gust metalic în gură
  • senzația că urinați, deși nu se întâmplă acest lucru

Aceste senzații trec de obicei repede.

În timpul examenului CT
  1. Vi se va cere să vă întindeți pe un pat plat.
  2. Asistentul de radiologie va controla aparatul din altă cameră. Va putea să vă audă și să vă vorbească în timpul scanării.
  3. Va trebui să stați nemișcat(ă), astfel încât aparatul să se poată deplasa deasupra dumneavoastră pentru a obține imagini clare.
  4. Este posibil să vi se ceară să inspirați, să expirați sau să vă țineți respirația în anumite momente ale scanării.
După examenul CT

Dacă faceți scanarea ca pacient ambulatoriu, veți putea pleca acasă la scurt timp după terminarea acesteia.

Dacă vi s-a administrat mediu de contrast, este posibil să vi se ceară să așteptați în spital până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la acesta.

Obținerea rezultatelor tomografiei computerizate

De obicei, durează între 1 și 2 săptămâni până când primiți rezultatele tomografiei computerizate, dar poate dura până la 4 săptămâni, în funcție de urgența investigației și de locul în care locuiți.

Imaginile trebuie analizate de un specialist numit radiolog.

Radiologul îi va scrie medicului care v-a recomandat investigația. Este posibil să aveți nevoie de o programare ulterioară pentru a discuta despre rezultatele tomografiei computerizate.

Dacă nu ați primit nicio informare după 4 săptămâni, contactați medicul care v-a recomandat investigația.

Medicul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut tomografia computerizată.

Solicitați să discutați cu un cadru medical dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Posibile complicații ale unui CT

Complicațiile unui CT sunt rare. Unele persoane pot avea o reacție alergică la substanța de contrast (colorant). Aceasta poate cauza slăbiciune, transpirații și dificultăți de respirație.

Dacă vi s-a administrat substanță de contrast, vi se va cere să așteptați în spital până la 30 de minute după scanare înainte de a pleca acasă.

Spuneți asistentului de radiologie dacă nu vă simțiți bine după scanare.

Dacă faceți multe scanări CT, există o șansă foarte mică ca radiațiile de la razele X să cauzeze cancer. Medicii vor cântări riscurile înainte de a vă recomanda o scanare și vor discuta acest lucru cu dumneavoastră.

Ecografie

De ce se face o ecografie

Puteți fi trimis(ă) la o ecografie pentru a:

  • investiga simptomele pe care le-ați avut, cum ar fi durerea sau un nodul
  • monitoriza o afecțiune, cum ar fi o problemă cu tiroida
  • ajuta un profesionist din domeniul sănătății să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi injectarea unui steroid într-o articulație
  • verifica dezvoltarea bebelușului în timpul sarcinii

Pregătirea pentru o ecografie

Spitalul sau clinica ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de a efectua o ecografie.

De exemplu, cu puțin timp înainte de test, s-ar putea să fie nevoie să:

  • beți câteva pahare de apă, fără să mergeți la toaletă, astfel încât să aveți vezica plină
  • scoateți bijuteriile sau piercingurile din zona examinată
Informații:

Spuneți persoanei care efectuează ecografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru al personalului.

Obținerea rezultatelor ecografiei

Este posibil să primiți rezultatele ecografiei la sfârșitul programării sau poate dura câteva săptămâni, în funcție de motivul pentru care ați făcut investigația.

Rezultatul va fi trimis medicului care v-a recomandat ecografia. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control la medicul dumneavoastră pentru a discuta rezultatele.

Dacă nu ați primit nicio informare după câteva săptămâni, contactați specialistul sau cabinetul medicului de familie pentru a afla rezultatele și pașii următori.

Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut ecografia.

Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Efecte secundare ale ecografiilor

Undele sonore folosite în ecografii sunt sigure. Ecografiile nu utilizează radiații, spre deosebire de radiografii sau tomografii computerizate.

Sonda folosită pentru o ecografie externă de obicei nu provoacă durere atunci când este deplasată pe piele. Dar poate fi inconfortabilă dacă este apăsată pe o zonă deja dureroasă, cum ar fi o articulație umflată.

Sondele interne pot fi inconfortabile atunci când sunt introduse în corp sau mutate în timpul examinării. Spuneți persoanei care efectuează ecografia dacă simțiți durere și vă va ajuta să vă simțiți mai confortabil.

Gastroscopie

De ce se face o gastroscopie

Ați putea fi trimis(ă) pentru o gastroscopie pentru a:

  • verifica ce cauzează orice simptome digestive, cum ar fi indigestia, dificultatea la înghițire, durerea de stomac, scaunul negru și lipicios sau vărsăturile cu sânge
  • trata probleme ale sistemului digestiv, de exemplu lărgirea esofagului, îndepărtarea unor excrescențe sau oprirea sângerării
  • verifica anumite tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de stomac sau cancerul esofagian

Pregătirea pentru gastroscopie

După ce ați fost trimis(ă) pentru o gastroscopie, ar trebui să vi se spună:

  • când și unde veți avea procedura
  • când trebuie să încetați să mâncați și să beți înainte de test
  • despre unele medicamente care vi se pot oferi înainte de test
  • cât de mult este posibil să așteptați pentru rezultate

Anunțați spitalul dacă sunteți însărcinată.

În ziua gastroscopiei, va trebui să încetați să mâncați cu cel puțin 6 ore înainte de test, dar este posibil să puteți bea înghițituri mici de apă.

Aduceți detaliile oricăror medicamente pe care le luați și urmați orice instrucțiuni pe care vi le dă spitalul cu privire la administrarea medicamentelor dumneavoastră.

Ce se întâmplă în timpul unei gastroscopii

Înainte de gastroscopie

Veți discuta cu o asistentă medicală despre ce urmează să se întâmple. Aceasta vă va adresa câteva întrebări despre sănătatea dumneavoastră și istoricul medical.

Vi se va oferi ceva care să vă ajute să vă simțiți mai confortabil și să ușureze investigația, cum ar fi:

  • spray cu anestezic local – pentru a amorți partea din spate a gurii și interiorul gâtului
  • sedare – medicament administrat printr-un tub subțire în braț, pentru a vă ajuta să vă relaxați
În timpul gastroscopiei

În timpul acestei proceduri:

  1. Un tub subțire și flexibil, cu o cameră mică în interior, este introdus prin gură sau prin nas și coboară pe gât până în stomac.
  2. Este posibil să aveți senzația de greață. Aceasta ar trebui să înceteze odată ce tubul ajunge în stomac, iar sedarea poate ajuta la prevenirea acestei senzații.
  3. Se pompează aer pentru a umfla stomacul – este posibil să vă simțiți balonat(ă) și să eructați de câteva ori.
  4. Se poate preleva o mostră de celule pentru a verifica dacă există cancer (biopsie) – nu veți simți nimic dacă se întâmplă acest lucru.

Gastroscopia nu ar trebui să fie dureroasă. Dar puteți cere oricând oprirea procedurii.

Gastroscopia ar trebui să dureze între 15 și 45 de minute.

Dar este posibil să rămâneți în spital aproximativ 4 ore, din momentul în care ajungeți până când plecați acasă.

După o gastroscopie

După terminarea gastroscopiei, veți fi mutat(ă) într-o cameră de recuperare.

Ar trebui să puteți merge acasă imediat ce vă simțiți suficient de bine. Pentru majoritatea oamenilor, acest lucru se întâmplă în câteva ore.

Dacă ați primit sedare, veți avea nevoie de cineva care să vă ducă acasă și să rămână cu dumneavoastră timp de 24 de ore.

De asemenea, ar trebui să evitați oricare dintre următoarele timp de 24 de ore după sedare:

  • consumul de alcool
  • condusul
  • folosirea utilajelor
  • semnarea documentelor importante

Dacă ați primit un spray anestezic local, ar trebui să așteptați o oră înainte de a mânca sau bea.

Este posibil să aveți unele dureri de stomac și de gât după o gastroscopie. Acest lucru este normal și ar trebui să treacă în câteva ore.

Posibile complicații ale gastroscopiei

Gastroscopia este o procedură frecventă și simplă. Complicațiile sunt rare, dar pot include:

  • o reacție la sedare
  • sângerare la nivelul stomacului
  • infecție
Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:

După gastroscopie, aveți oricare dintre următoarele:

  • febră (temperatură ridicată) sau vă este cald ori frig sau aveți frisoane
  • scaun închis la culoare sau negru, ca smoala
Acțiune imediată: sunați la 112 sau mergeți la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe dacă:
  • vărsați în mod repetat
  • vărsați sânge
Informații:

Nu conduceți până la urgențe. Rugați pe cineva să vă ducă sau sunați la 112 și cereți o ambulanță.

Aduceți cu dumneavoastră orice medicamente pe care le luați.

Obținerea rezultatelor gastroscopiei

Un medic sau o asistentă vă poate explica rezultatele gastroscopiei înainte de a părăsi spitalul. Dacă vi s-a prelevat o mostră de celule (biopsie), va trebui să așteptați rezultatele.

Vi se poate programa o consultație de control pentru a discuta rezultatele și posibilele tratamente care v-ar putea ajuta.

Rezultatele biopsiei

Rezultatele unei biopsii pot dura câteva săptămâni.

Dacă rezultatele indică faptul că aveți cancer, veți fi pus(ă) în legătură cu o echipă specializată în îngrijirea cancerului.

Sprijin după o gastroscopie

Pentru multe persoane, o gastroscopie nu va descoperi nimic îngrijorător.

Dar ar putea fi util să discutați cu cineva dacă vă simțiți îngrijorat(ă) în legătură cu rezultatele.

Biopsie

De ce se face o biopsie

Există câteva motive pentru care ați putea avea nevoie de o biopsie.

O biopsie poate fi folosită:

  • pentru a afla ce cauzează simptomele dumneavoastră
  • ca test de control după o analiză de sânge sau o scanare
  • pentru a monitoriza o afecțiune de lungă durată

De obicei, veți fi trimis(ă) de medicul de familie sau de un medic specialist pentru o biopsie.

Uneori, o biopsie se face ca parte a unei proceduri precum o endoscopie sau o operație.

Pregătirea pentru biopsie

Medicul sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de biopsie. De asemenea, îl puteți întreba despre orice nelămurire sau întrebare aveți.

De exemplu, poate fi necesar să opriți administrarea anumitor medicamente pentru o scurtă perioadă înainte de biopsie.

Dacă vi se face anestezie generală (adică veți dormi în timpul procedurii), este important să nu mâncați sau să beți înainte.

Cum se efectuează o biopsie

O biopsie se face de obicei în spital.

Implică prelevarea unei mostre de celule sau țesut. Modul în care se efectuează depinde de partea corpului din care se prelevează mostra.

De obicei, vi se va administra un anestezic local pentru a amorți zona. Asta înseamnă că veți fi treaz(ă), dar nu veți simți nicio durere. Vi se poate administra și un medicament pentru a vă ajuta să vă relaxați (sedare).

Unele biopsii se fac sub anestezie generală, ceea ce înseamnă că veți dormi în timpul procedurii.

O biopsie poate fi efectuată prin:

  • îndepărtarea totală sau parțială a zonei afectate
  • folosirea unui ac pentru a preleva o mostră de celule sau țesut din zona afectată – de exemplu, dintr-un organ sau de sub piele
  • folosirea unui tub lung și subțire cu o cameră mică în interior (endoscop)

Durata procedurii depinde de tipul de biopsie. Unele durează mai puțin de 30 de minute, în timp ce altele pot dura mai mult. Ulterior, mostrele sunt trimise la un laborator pentru analiză.

După biopsie

De obicei, puteți merge acasă în aceeași zi după efectuarea unei biopsii.

Dacă aveți fire de sutură sau un pansament, echipa medicală vă va spune cum să îngrijiți rana acasă. De asemenea, vă vor oferi sfaturi despre administrarea de analgezice, cum ar fi paracetamolul.

Dacă ați primit sedare (medicamente pentru relaxare) sau anestezie generală (când sunteți adormit(ă) în timpul procedurii), este posibil să fie nevoie să fiți monitorizat(ă) o perioadă înainte de a pleca acasă.

Un medic sau o asistentă vă va spune cum și când veți primi rezultatele.

Posibile complicații ale unei biopsii

Biopsia este o procedură frecventă și foarte sigură.

Este posibil să aveți dureri sau disconfort după aceasta, iar administrarea de analgezice precum paracetamolul poate fi de ajutor.

Uneori, este posibil să apară o infecție la locul biopsiei.

Dacă vi s-a prelevat o biopsie din uter sau col uterin, este posibil să aveți crampe sau o ușoară sângerare vaginală.

În cazul unor tipuri de biopsie, poate exista și riscul unei sângerări interne. În acest caz, echipa medicală vă va spune la ce semne să fiți atent(ă) și ce să faceți.

Recomandare urgentă: contactați imediat echipa medicală dacă:
  • aveți dureri după biopsie, iar analgezicele nu au avut efect sau durerea se agravează
  • aveți febră (temperatură ridicată)
  • sângele sau lichidul se prelinge din locul unde s-a efectuat biopsia
  • zona unde s-a efectuat biopsia este umflată sau roșie – roșeața poate fi mai greu de observat pe pielea brună sau neagră

Obținerea rezultatelor biopsiei

După o biopsie, poate dura câteva săptămâni sau mai mult până când primiți rezultatele.

Timpii de așteptare variază între spitale și pot depinde și de motivul pentru care ați avut nevoie de biopsie. Dacă nu primiți nicio veste după câteva săptămâni, contactați echipa medicală sau cabinetul medicului de familie.

Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta rezultatele. Un medic sau o asistentă ar trebui să vă vorbească despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Uneori este posibil să aveți nevoie de o altă biopsie sau de alte teste.

Analize de sânge

De ce se face o analiză de sânge

Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.

O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:

  • verifica starea generală de sănătate
  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
  • afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
  • afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune

Pregătirea pentru o analiză de sânge

Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.

De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:

  • nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
  • întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)

Ce se întâmplă la o analiză de sânge

O analiză de sânge se face de obicei la cabinetul medicului de familie sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.

Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).

Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.

Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.

După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.

Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.

Dacă vă este teamă de ace

Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.

De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.

Obținerea rezultatelor analizelor de sânge

Puteți primi rezultatele analizelor de sânge în câteva zile, dar uneori pot dura câteva săptămâni.

Dacă nu primiți nicio veste după câteva săptămâni, contactați cabinetul medicului de familie sau specialistul.

Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.

Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.

Endoscopie

De ce se face o endoscopie

Este posibil să vi se facă o endoscopie pentru a:

  • afla cauza unor simptome precum durerea de stomac, indigestia, dificultatea la înghițire sau sângerarea de la stomac, vezică sau anus
  • preleva o mică mostră de celule (o biopsie) pentru a o verifica pentru o afecțiune, cum ar fi cancerul
  • trata probleme, cum ar fi sângerarea, sau îndepărta excrescențe mici precum polipi sau fibroame

Pregătirea pentru o endoscopie

De obicei, există câteva lucruri pe care trebuie să le faceți înainte de a avea o endoscopie.

De exemplu, poate fi necesar să:

  • evitați să mâncați sau să beți cu câteva ore înainte de procedură
  • luați anumite medicamente, cum ar fi laxative sau antibiotice
  • întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele pentru subțierea sângelui, precum warfarina – nu opriți administrarea niciunui medicament prescris fără să discutați mai întâi cu un profesionist din domeniul sănătății

Este posibil să primiți un pliant cu informații despre ce trebuie să faceți pentru a vă pregăti pentru o endoscopie sau un membru al echipei spitalului poate discuta acest lucru cu dumneavoastră.

Ce se întâmplă în timpul unei endoscopii

Efectuarea unei endoscopii poate fi inconfortabilă.

De obicei, veți fi treaz(ă) în timpul procedurii. Vi se poate administra un anestezic local pentru a amorți zona în care este introdus endoscopul sau un sedativ pentru a vă ajuta să vă relaxați.

În timpul endoscopiei

În timpul procedurii:

  1. Endoscopul este introdus în corpul dumneavoastră – în funcție de partea corpului care este verificată, poate fi introdus prin gură, anus, vagin sau prin tubul care transportă urina din vezică în afara corpului (uretră).
  2. Endoscopul este ghidat cu atenție către partea corpului examinată, astfel încât persoana care efectuează testul să o poată observa – se poate pompa ușor aer în zonă pentru a o extinde și a o face mai ușor de văzut.
  3. Dacă este necesar, se pot folosi instrumente mici atașate endoscopului pentru a preleva o mostră de celule pentru testare (biopsie) sau pentru a îndepărta excrescențe precum polipi sau fibroame.

O endoscopie poate dura între 10 minute și 1 oră. Durata depinde de tipul de endoscopie efectuat și dacă este necesară o biopsie sau un tratament.

După efectuarea endoscopiei

După procedură, veți fi mutat(ă) într-o zonă de recuperare, unde de obicei va trebui să rămâneți aproximativ 1 oră.

Dacă vi s-a administrat un sedativ, nu puteți conduce timp de 24 de ore, așa că va trebui să aranjați ca cineva să vă ducă acasă. De asemenea, cineva va trebui să rămână cu dumneavoastră peste noapte și în primele 24 de ore după procedură.

Respectați orice alte sfaturi primite de la personalul spitalului cu privire la ce trebuie să faceți după o endoscopie.

Tipuri de endoscopie

Există multe tipuri diferite de endoscopie. Tipul pe care îl veți face depinde de partea corpului dumneavoastră care este verificată sau tratată.

Tipuri frecvente de endoscopie
Tip Cum se utilizează

Gastroscopie

Se introduce pe gură pentru a verifica esofagul, stomacul sau prima parte a intestinului subțire

Colonoscopie

Se introduce prin anus pentru a verifica intestinul gros

Colposcopie

Se introduce în vagin pentru a verifica colul uterin (deschiderea uterului dinspre vagin)

Cistoscopie

Se introduce prin uretră (tubul prin care urina iese din corp) pentru a verifica vezica urinară

Histeroscopie

Se introduce în vagin și se trece prin colul uterin pentru a verifica uterul

Obținerea rezultatelor endoscopiei

După efectuarea unei endoscopii, un medic sau o asistentă vă poate explica rezultatele înainte de a părăsi spitalul.

De asemenea, vi se pot oferi informații și sfaturi despre ce să faceți când ajungeți acasă și pe cine să contactați dacă aveți probleme.

Dacă în timpul procedurii a fost prelevată o probă de celule (biopsie), ar trebui să primiți rezultatele în câteva săptămâni.

Dacă ați fost trimis(ă) pentru endoscopie de către medicul de familie, acestuia i se va trimite și o copie a rezultatelor. Medicul de familie vă poate contacta pentru a discuta rezultatele.

Tomografie cu emisie de pozitroni (PET)

De ce se face o scanare PET

Este posibil să fiți trimis(ă) la o scanare PET pentru a:

  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de afecțiuni precum cancerul sau demența
  • ajuta medicii să planifice tratamentul pentru afecțiuni precum cancerul sau epilepsia, sau după un infarct miocardic
  • verifica dimensiunea cancerului și cât de mult s-a extins (stadiul)

O scanare PET poate fi combinată cu o tomografie computerizată (PET-CT) sau cu un RMN (PET-RMN) dacă medicii au nevoie de imagini mai detaliate.

Pregătirea pentru o scanare PET

Spitalul unde veți face scanarea PET vă va spune ce trebuie să faceți înainte de scanare.

De exemplu, de obicei vi se va cere să:

  • nu mai mâncați cu 6 ore înainte de scanare și să beți doar apă
  • nu faceți exerciții fizice intense cu până la 24 de ore înainte de scanare
  • nu purtați nimic ce conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse, sutiene sau agrafe de păr

Spuneți spitalului dacă:

  • sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
  • alăptați
  • luați orice medicamente
  • a nu mânca timp de câteva ore este o problemă pentru dumneavoastră, de exemplu dacă aveți diabet
  • aveți orice afecțiuni care vă vor îngreuna să stați nemișcat(ă) în timpul scanării
Informații:

Discutați cu medicul de familie sau cu un medic de la spital dacă vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu efectuarea unei scanări PET sau dacă aveți teamă de spații mici (claustrofobie).

Un scaner PET este deschis la ambele capete, dar unele persoane îl pot considera totuși claustrofobic. Este posibil să puteți primi medicamente care să vă ajute să vă relaxați.

Ce se întâmplă în timpul unei scanări PET

Scanarea PET se face într-un spital specializat, de către un asistent de radiologie.

Scanarea durează de obicei în jur de 30 până la 60 de minute.

Înainte de scanarea PET

Va trebui să scoateți orice bijuterii și alte obiecte care conțin metal. Vi se poate cere, de asemenea, să vă schimbați într-un halat de spital.

Cu aproximativ o oră înainte de scanare, vi se va face o injecție cu o cantitate mică de lichid radioactiv (trasor) într-o venă din braț. Acest lucru le permite medicilor să depisteze orice posibile probleme din interiorul corpului dumneavoastră.

Va trebui să vă întindeți și să vă odihniți, pentru ca trasorul să acționeze corect.

În timpul scanării PET
  1. Vi se va cere să vă întindeți pe un pat plat. Vi se poate cere să țineți brațele deasupra capului sau pe lângă corp.
  2. Asistentul de radiologie va controla scanerul dintr-o altă cameră. Va putea să vă audă și să vă vorbească în timpul scanării.
  3. Patul se deplasează înainte și înapoi prin scaner. Va trebui să stați nemișcat(ă), pentru ca imaginile să fie clare.
După scanarea PET

De obicei, veți putea pleca acasă la scurt timp după scanare. Puteți mânca și bea imediat.

Radiația provenită de la trasor scade rapid la un nivel sigur și va fi eliminată din corp în câteva ore. Consumul de multe lichide va ajuta la eliminarea acesteia din organism.

Pentru siguranță, după scanare va trebui să evitați să petreceți mult timp sau să aveți contact apropiat cu copiii mici sau cu orice persoană însărcinată. Personalul spitalului vă va spune cât timp trebuie să faceți acest lucru, de exemplu pentru restul zilei.

Obținerea rezultatelor scanării PET

De obicei, durează 1 sau 2 săptămâni până primiți rezultatele scanării PET. Imaginile trebuie analizate de un specialist numit radiolog.

Radiologul va trimite rezultatele scanării PET medicului care v-a recomandat investigația. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta despre rezultate.

Dacă nu ați primit nicio informație după câteva săptămâni, contactați medicul care v-a recomandat investigația.

Medicul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Solicitați să discutați cu un cadru medical dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Posibile complicații ale tomografiei PET

Atunci când vi se efectuează o tomografie PET, trasorul injectat conține o cantitate mică de substanță radioactivă.

Aceasta este de obicei sigură, deoarece cantitatea este foarte mică și este eliminată rapid din organism. Totuși, orice radiație poate crește foarte puțin riscul de a dezvolta cancer în viitor.

Dacă vi se efectuează o tomografie PET-CT, veți fi expus(ă) și la radiațiile tomografiei computerizate, dar cantitatea va fi tot mică.

Discutați cu medicul dumneavoastră dacă aveți întrebări sau îngrijorări legate de această investigație.

Dacă alăptați, personalul spitalului vă va spune ce să faceți pentru siguranța copilului dumneavoastră, de exemplu să vă extrageți laptele cu pompa înainte de investigație și să nu alăptați câteva ore după aceea.

Este posibilă și o reacție alergică la substanța injectată, dar aceasta este foarte rară. Spuneți imediat personalului medical dacă începeți să vă simțiți rău în timpul investigației.

Laparoscopie (chirurgie laparoscopică)

De ce se face o laparoscopie

O laparoscopie poate fi folosită pentru a diagnostica afecțiuni precum apendicita, boala inflamatorie pelvină, endometrioza și unele tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de ficat și cancerul ovarian.

Laparoscopia este folosită pentru a examina interiorul abdomenului și pentru intervenții chirurgicale de tratare a unor afecțiuni, cum ar fi:

  • îndepărtarea unor organe precum apendicele sau vezica biliară
  • repararea herniilor sau a ulcerelor gastrice perforate sau sângerânde
  • îndepărtarea organelor afectate de cancer, cum ar fi ovarele, prostata sau ficatul
  • tratarea unei sarcini extrauterine
  • îndepărtarea uterului (histerectomie) sau a fibroamelor
  • chirurgia de scădere în greutate

Laparoscopia este adesea recomandată deoarece timpul de recuperare este mai scurt decât în cazul altor tipuri de intervenții chirurgicale.

Pregătirea pentru o laparoscopie

Spitalul vă va oferi informații despre cum să vă pregătiți pentru o laparoscopie.

În funcție de motivul pentru care vi se efectuează laparoscopia, vi se poate cere să faceți anumite lucruri, cum ar fi:

  • să nu mâncați sau să nu beți
  • să opriți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi anticoagulantele
  • să renunțați la fumat

Nu puteți conduce după o laparoscopie, așa că va trebui să rugați pe cineva să vă ducă acasă.

Ce se întâmplă în timpul unei laparoscopii

Dacă vi se efectuează o laparoscopie pentru a diagnostica o afecțiune, aceasta durează de obicei între 30 și 60 de minute. Va dura mai mult dacă vi se efectuează o intervenție chirurgicală pentru a trata o afecțiune.

Laparoscopia se efectuează sub anestezie generală, astfel încât veți dormi în timpul operației și nu veți simți nicio durere.

  1. Chirurgul va face o mică incizie, de obicei în apropierea buricului.
  2. Se introduce aer în burtă prin incizie, pentru ca chirurgul să poată vedea mai ușor interiorul abdomenului.
  3. Un tub subțire și flexibil cu o cameră în interior (laparoscop) este apoi introdus prin incizie, astfel încât imaginile video din interiorul abdomenului să poată fi afișate pe un ecran.
  4. Dacă vi se efectuează o intervenție chirurgicală, este posibil să fie necesare mai multe incizii mici în burtă, prin care chirurgul să introducă instrumentele.
  5. Când se termină, aerul este eliminat din burtă, iar inciziile sunt închise cu fire sau agrafe și acoperite cu un pansament.
După operație

Veți petrece ceva timp în sala de recuperare și veți primi medicamente pentru a ajuta la durere și umflare.

După operație, este posibil să:

  • aveți greață sau vărsături
  • vă simțiți mai obosit(ă) decât în mod normal
  • aveți dureri în gât
  • aveți balonare, crampe sau durere și disconfort în burtă
  • aveți dureri de umăr
  • aveți vânătăi în jurul rănilor

Majoritatea persoanelor pot părăsi spitalul fie în aceeași zi, fie a doua zi.

Recuperarea după o laparoscopie

Durata recuperării după o laparoscopie variază.

De obicei, durează până la 10 zile dacă ați făcut-o pentru a diagnostica o afecțiune, dar poate dura până la 3 săptămâni până când vă puteți întoarce la muncă. Dacă ați avut o intervenție chirurgicală, recuperarea completă poate dura între 6 și 8 săptămâni.

Există lucruri pe care le puteți face pentru a vă ajuta în recuperare.

Ce să faceți
  • luați paracetamol sau ibuprofen pentru a calma durerea

  • asigurați-vă că beți multe lichide și aveți o alimentație sănătoasă

  • purtați ciorapi compresivi dacă vi s-au recomandat

  • mișcați-vă cât de mult puteți

  • faceți exerciții pentru picioare și glezne, cum ar fi rotirea gleznelor în cercuri, în timp ce vă odihniți

  • mențineți rana uscată în primele 24 de ore – după această perioadă puteți face duș, dar asigurați-vă că apa nu este prea fierbinte, deoarece poate provoca sângerarea rănilor

Ce să nu faceți
  • nu faceți baie în cadă în primele 2 săptămâni sau până când rana s-a vindecat

  • nu zburați cu avionul timp de 48 de ore după o laparoscopie

  • nu consumați alcool timp de 48 de ore

  • nu fumați, deoarece organismul dumneavoastră poate avea nevoie de mai mult timp pentru a se vindeca

Posibile complicații ale laparoscopiei

Laparoscopia este o procedură frecventă.

Complicațiile sunt rare, dar pot include:

  • necesitatea unei intervenții chirurgicale deschise, cu o incizie mai mare
  • o hernie
  • leziuni ale unui organ, cum ar fi vezica urinară
  • leziuni ale unui vas de sânge
  • o reacție alergică gravă (anafilaxie) la anestezicul general
  • cheaguri de sânge, cum ar fi TVP (tromboză venoasă profundă) sau embolie pulmonară

Acțiune imediată: sunați la 112 sau mergeți la urgențe dacă:

Ați avut recent o laparoscopie și:

Găsiți cea mai apropiată unitate de urgențe

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Tratament

Tratamentul cancerului esofagian

Cancerul esofagian este adesea tratabil. Dar poate fi dificil de tratat.

Tratamentul pe care îl veți urma va depinde de:

  • dimensiunea și tipul cancerului esofagian pe care îl aveți
  • localizarea acestuia
  • dacă s-a extins
  • starea dumneavoastră generală de sănătate

Poate include intervenție chirurgicală, chimioterapie, radioterapie, medicamente țintite și imunoterapie.

Echipa de specialiști care vă îngrijește va:

  • explica tratamentele, beneficiile și efectele secundare
  • colabora cu dumneavoastră pentru a crea un plan de tratament cel mai potrivit
  • vă ajuta să gestionați orice efecte secundare, inclusiv modificări ale dietei

Veți avea controale regulate în timpul și după orice tratament. De asemenea, este posibil să vi se facă analize și investigații imagistice.

Dacă aveți orice simptome sau efecte secundare care vă îngrijorează, discutați cu specialiștii dumneavoastră. Nu trebuie să așteptați până la următorul control.

Intervenția chirurgicală

Dacă cancerul esofagian este descoperit devreme și nu s-a extins, este posibil să puteți beneficia de o intervenție chirurgicală pentru a-l îndepărta.

Chirurgul va îndepărta o parte sau, la un număr mic de persoane, cea mai mare parte a esofagului.

Este posibil să fie nevoie să îndepărteze și părți ale altor organe din jurul esofagului, cum ar fi partea superioară a stomacului.

Chimioterapia

Chimioterapia utilizează medicamente pentru a distruge celulele canceroase.

Este posibil să vi se administreze chimioterapie pentru cancerul esofagian:

  • înainte de intervenția chirurgicală, pentru a ajuta la micșorarea cancerului
  • după intervenția chirurgicală, pentru a elimina orice celule canceroase rămase și pentru a ajuta la prevenirea revenirii cancerului
  • împreună cu radioterapia (chimioradioterapie), pentru a trata cancerul în stadiu incipient sau dacă nu puteți fi operat(ă)
  • pentru a ajuta la controlul și ameliorarea simptomelor cancerului avansat

Radioterapie

Radioterapia utilizează raze de energie înaltă pentru a distruge celulele canceroase.

Radioterapia pentru cancerul esofagian poate fi utilizată:

  • pentru a trata cancerul în stadiu incipient, de obicei împreună cu chimioterapia (chimioradioterapie)
  • pentru a ajuta la controlul și ameliorarea simptomelor cancerului avansat

Medicamente țintite și imunoterapie

Medicamentele țintite și imunoterapia au scopul de a opri creșterea cancerului și de a ajuta sistemul imunitar să atace cancerul.

Este posibil să urmați tratament cu medicamente țintite sau imunoterapie:

  • dacă cancerul s-a extins în altă parte a corpului
  • dacă cancerul nu poate fi vindecat
  • pentru a reduce riscul revenirii cancerului după operația de îndepărtare a acestuia

Ce se întâmplă dacă vi s-a spus că boala nu poate fi vindecată

Dacă aveți cancer esofagian avansat, acesta poate fi foarte greu de tratat. Este posibil să nu fie posibilă vindecarea cancerului.

În această situație, scopul tratamentului va fi limitarea cancerului și a simptomelor sale și prelungirea vieții.

Aflarea faptului că boala nu poate fi vindecată poate fi o veste foarte greu de acceptat. Veți fi îndrumat(ă) către o echipă specială de medici și asistente, numită echipa de îngrijiri paliative.

Aceștia vor colabora cu dumneavoastră pentru a ajuta la gestionarea simptomelor și pentru a vă face să vă simțiți mai confortabil.

Medicul oncolog sau echipa de îngrijiri paliative vă poate ajuta, de asemenea, pe dumneavoastră și pe cei dragi să obțineți orice sprijin de care aveți nevoie.

Prevenție

Nu puteți preveni întotdeauna cancerul esofagian. Dar adoptarea unor obiceiuri sănătoase poate reduce riscul de a-l dezvolta.

Ce să faceți

  • încercați să slăbiți dacă aveți surplus de greutate

  • lăsați băuturile fierbinți să se răcească puțin înainte de a le bea, ca să nu vă lezeze esofagul

  • încercați să reduceți consumul de alcool

  • încercați să renunțați la fumat

Când să mergeți la medic

Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:

  • aveți vărsături de mai mult de 2 zile
  • scaunul dumneavoastră este negru sau roșu închis
  • aveți simptome de cancer esofagian care vă îngrijorează, dar nu sunteți sigur(ă) unde să cereți ajutor

Recomandare non-urgentă: consultați medicul de familie dacă:

  • aveți probleme la înghițire
  • ați slăbit vizibil
  • aveți arsuri la stomac aproape în fiecare zi, care durează de 3 săptămâni sau mai mult
  • aveți simptome de cancer esofagian care se agravează
  • aveți o afecțiune care provoacă simptome digestive și acestea nu se ameliorează cu tratamentele dumneavoastră obișnuite

Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).