Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Cancer de penis

Actualizat:

Simptome

Majoritatea cancerelor de penis afectează pielea care acoperă penisul (prepuțul) sau capul ori vârful (glandul) penisului.

Cele mai frecvente simptome sunt:

  • o excrescență, un nodul sau o rană care nu se vindecă în decurs de 4 săptămâni
  • o erupție pe piele
  • sângerare din penis sau de sub prepuț
  • o secreție cu miros neplăcut
  • dificultate la retragerea prepuțului (fimoză)
  • o schimbare a culorii pielii penisului sau a prepuțului

Alte simptome ale cancerului de penis pot include:

  • un nodul în zona inghinală
  • senzație de oboseală
  • durere de burtă (abdomen)
  • scădere în greutate fără să vă propuneți

Cauze și factori de risc

Aproximativ jumătate dintre toate cancerele de penis sunt cauzate de anumite tipuri ale unui virus numit papilomavirus uman (HPV).

Există diferite tipuri de HPV, iar unele afectează zona genitală.

Puteți contracta HPV prin:

  • orice contact piele pe piele la nivelul zonei genitale
  • sex vaginal, anal sau oral
  • folosirea în comun a jucăriilor sexuale

Majoritatea persoanelor infectate cu HPV nu vor face cancer de penis.

Cine este mai predispus la cancer de penis

Cancerul de penis este cel mai frecvent la bărbații cu vârsta de peste 50 de ani. Poate afecta orice persoană care are penis.

Ați putea fi, de asemenea, mai predispus la cancer de penis dacă:

  • fumați
  • aveți probleme la decalotarea prepuțului (pielea care acoperă penisul) pentru a menține penisul curat (o afecțiune numită fimoză)
  • aveți sau ați avut tratament pentru psoriazis cu medicamente numite psoraleni și o sursă de lumină ultravioletă (UVA) (numit tratament PUVA)
  • aveți un sistem imunitar slăbit din cauza unei afecțiuni precum HIV

Diagnostic și analize

Ce se întâmplă la consultația la medicul de familie

Medicul de familie vă poate examina penisul și vă poate recomanda o analiză de sânge.

De obicei, vă va întreba:

  • despre starea dumneavoastră generală de sănătate
  • ce simptome aveți
  • când au început simptomele
  • dacă ați folosit ceva pentru a trata simptomele și dacă acest lucru le-a ameliorat sau agravat

Trimiterea la un specialist

Este posibil să primiți o trimitere urgentă pentru mai multe analize sau pentru a consulta un specialist în spital, dacă medicul de familie consideră că aveți simptome care ar putea indica un cancer. Acest lucru nu înseamnă neapărat că aveți cancer.

Principala investigație pentru cancerul de penis

Este posibil să aveți nevoie de mai multe investigații pentru a verifica dacă este vorba de cancer de penis, dacă medicul de familie vă trimite la un specialist.

Biopsia este principala investigație pentru diagnosticarea cancerului de penis.

Un specialist efectuează această investigație prelevând o mică mostră de țesut din zona afectată. Se face sub anestezie locală, astfel încât nu simțiți nicio durere.

Ar trebui să puteți merge acasă în aceeași zi.

Primirea rezultatelor

Ar trebui să primiți rezultatele investigațiilor în câteva săptămâni.

Puteți întreba la spital sau la medicul de familie dacă sunteți îngrijorat(ă). Aceștia ar trebui să vă poată oferi informații actualizate.

Un medic specialist vă va explica ce înseamnă rezultatele și ce se va întâmpla în continuare. Poate doriți să veniți cu cineva pentru sprijin.

Dacă vi se spune că aveți cancer de penis

Să aflați că aveți cancer de penis poate fi copleșitor. Poate vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu ceea ce urmează.

Veți fi sprijinit(ă) pe parcursul diagnosticului și tratamentului de o echipă de specialiști.

Această echipă va include un medic specialist, care va fi principalul dumneavoastră punct de contact în timpul și după tratament. Îi puteți adresa orice întrebări aveți.

Pașii următori

Dacă vi s-a spus că aveți cancer de penis, este posibil să aveți nevoie de mai multe investigații.

Aceste investigații, împreună cu cele pe care le-ați făcut deja, îi vor ajuta pe specialiști să determine dimensiunea cancerului și cât de mult s-a extins (acest lucru se numește stadializare).

Este posibil să aveți nevoie de:

  • investigații imagistice, cum ar fi RMN, tomografie computerizată (CT) sau tomografie cu emisie de pozitroni (PET)
  • o investigație pentru a vedea dacă ganglionii limfatici din zona inghinală au fost afectați, ceea ce se poate întâmpla în unele tipuri de cancer de penis (numită biopsie a ganglionilor limfatici)

Este posibil să nu aveți nevoie de toate aceste investigații sau de niciuna dintre ele.

Specialiștii vor folosi rezultatele oricăror investigații și vor colabora cu dumneavoastră pentru a stabili cel mai bun plan de tratament.

Analize și investigații

Rezonanța magnetică (RMN) · Tomografia computerizată (CT) · Biopsia · Analizele de sânge · Tomografie cu emisie de pozitroni (PET)

RMN (imagistică prin rezonanță magnetică)

De ce se face un RMN

RMN-ul poate fi folosit pentru a:

  • afla ce cauzează simptomele pe care le aveți
  • verifica oasele și organele dumneavoastră
  • vedea cât de bine funcționează un tratament, de exemplu verificarea dimensiunii unei tumori în timpul și după tratamentul cancerului

Pregătirea pentru un RMN

Spitalul unde veți face RMN-ul vă va spune dacă trebuie să faceți ceva înainte de scanare.

Vi se poate cere să:

  • nu purtați nimic ce conține metal, cum ar fi bijuterii, agrafe de păr sau aparate auditive
  • scoateți monedele sau cheile din buzunare
  • vă schimbați într-un halat de spital dacă hainele au părți metalice, cum ar fi fermoare
  • nu vă machiați

Vi se va cere să completați un formular în care să precizați dacă:

  • ați avut intervenții chirurgicale anterior
  • aveți probleme cu rinichii
  • aveți părți metalice în corp, cum ar fi cleme chirurgicale, stimulator cardiac, plombe sau punți dentare
  • aveți alergii, inclusiv la o substanță numită mediu de contrast folosită la unele scanări
Informații:

Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății de la spital înainte de programare dacă vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu efectuarea unui RMN sau dacă aveți teamă de spații mici (claustrofobie). Este posibil să vi se poată administra un medicament care să vă ajute să vă relaxați.

De asemenea, puteți întreba dacă puteți aduce pe cineva care să vă susțină în timpul scanării.

Ce se întâmplă în timpul unui RMN

Un RMN se face în spital de către asistentul de radiologie.

De obicei durează între 15 minute și 1 oră, dar poate dura mai mult.

Înainte de RMN

La programarea pentru scanare, vi se poate administra o injecție cu o substanță de contrast (colorant) pentru a evidenția mai multe detalii în imaginile RMN.

În timpul RMN-ului

În timpul RMN-ului:

  1. Vi se va cere să vă întindeți pe spate pe un pat.
  2. Vi se vor da dopuri de urechi sau căști pentru a vă proteja auzul, deoarece aparatele RMN produc zgomote puternice și clicuri în timp ce fac imaginile.
  3. Asistentul de radiologie va controla aparatul dintr-o altă cameră. Va putea să vă audă și să vă vorbească în timpul scanării.
  4. Va trebui să stați nemișcat(ă) pentru ca aparatul să poată capta imagini clare.
  5. Vi se poate cere să vă țineți respirația în anumite momente ale scanării.
După RMN

După scanare, asistentul de radiologie va reveni în cameră pentru a coborî patul, astfel încât să vă puteți ridica.

Dacă vi s-a administrat substanță de contrast, vi se poate cere să așteptați în spital până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la aceasta.

Dacă ați primit un medicament pentru a vă relaxa în timpul RMN-ului, este posibil să puteți pleca acasă în câteva ore. Cineva va trebui să vină să vă ia din spital și să vă ducă acasă cu mașina sau taxiul, deoarece nu trebuie să conduceți timp de 24 de ore.

Veți putea mânca și bea normal după scanare.

Obținerea rezultatelor scanării RMN

De obicei, durează între 1 și 2 săptămâni până când primiți rezultatele scanării RMN.

Imaginile trebuie analizate de un specialist numit radiolog.

Acesta va scrie medicului care v-a recomandat scanarea. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta despre rezultatele scanării RMN.

Dacă nu ați primit nicio informare după câteva săptămâni, contactați medicul care v-a recomandat scanarea.

Medicul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează. Spuneți-i dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Posibile complicații ale unui RMN

RMN-ul este o procedură frecventă. Complicațiile grave sunt rare.

Dacă vi s-a administrat o injecție cu substanță de contrast (colorant), este posibil să apară o mică vânătaie în zona unde ați făcut injecția.

Substanța de contrast poate provoca reacții adverse, dar acestea sunt de obicei ușoare și nu ar trebui să dureze mult. Reacțiile adverse pot include:

  • greață sau vărsături
  • o erupție pe piele
  • o durere de cap
  • un gust metalic în gură
  • amețeală

Reacțiile alergice la substanța de contrast sunt rare, dar pot include:

  • tuse, respirație șuierătoare sau strănut
  • leșin
  • dificultăți de respirație sau la înghițire
  • erupție cutanată, urticarie sau piele roșie cu mâncărime

Majoritatea reacțiilor apar imediat după sau în prima oră de la administrarea substanței de contrast. Spuneți-i asistentului de radiologie dacă începeți să vă simțiți rău în timpul sau după scanare.

Vi se va cere să așteptați în spital aproximativ 30 de minute după scanare pentru a verifica dacă apare vreo reacție la substanța de contrast.

Tomografie computerizată (CT)

De ce se face o scanare CT

Puteți fi trimis(ă) la o scanare CT pentru a:

  • verifica oasele sau organele interne după un accident
  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de o afecțiune, cum ar fi cancerul
  • vedea cât de bine funcționează un tratament, de exemplu verificarea dimensiunii unei tumori în timpul și după tratamentul cancerului
  • ajuta medicii să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi prelevarea unei probe de celule (biopsie) sau drenarea unui abces

Pregătirea pentru o scanare CT

Spitalul unde veți face scanarea CT vă va spune dacă trebuie să faceți ceva înainte.

De exemplu, vi se poate cere să:

  • urmați o dietă specială
  • luați anumite medicamente
  • nu mâncați sau beți nimic timp de câteva ore înainte de scanare (post)
  • nu purtați nimic care conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse sau agrafe de păr

Spuneți spitalului dacă:

  • luați orice medicamente
  • aveți astm
  • aveți probleme cu rinichii sau tiroida
  • aveți diabet
  • aveți orice alergie sau ați avut o reacție alergică la un colorant numit substanță de contrast în trecut
Informații:

Discutați cu medicul de familie sau cu un medic din spital dacă vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu efectuarea unei scanări CT sau dacă aveți teamă de spații mici (claustrofobie). Vă pot oferi un medicament care să vă ajute să vă relaxați.

De asemenea, puteți întreba dacă puteți aduce pe cineva care să vă susțină în timpul scanării CT.

Ce se întâmplă în timpul unui examen CT

Un examen CT se face de obicei în spital de către asistentul de radiologie. De regulă durează între 10 și 20 de minute.

Înainte de examenul CT

În funcție de motivul pentru care faceți examenul CT, vi se poate administra o substanță de contrast pentru a evidenția mai bine detaliile din imaginile CT. Substanța se numește mediu de contrast.

Poate fi administrată sub formă de băutură, injectată într-o venă sau introdusă pe cale rectală. Va fi eliminată din organism prin urină.

Dacă mediul de contrast este injectat în corp, este posibil să simțiți:

  • senzație de căldură și înroșire a feței
  • un gust metalic în gură
  • senzația că urinați, deși nu se întâmplă acest lucru

Aceste senzații trec de obicei repede.

În timpul examenului CT
  1. Vi se va cere să vă întindeți pe un pat plat.
  2. Asistentul de radiologie va controla aparatul din altă cameră. Va putea să vă audă și să vă vorbească în timpul scanării.
  3. Va trebui să stați nemișcat(ă), astfel încât aparatul să se poată deplasa deasupra dumneavoastră pentru a obține imagini clare.
  4. Este posibil să vi se ceară să inspirați, să expirați sau să vă țineți respirația în anumite momente ale scanării.
După examenul CT

Dacă faceți scanarea ca pacient ambulatoriu, veți putea pleca acasă la scurt timp după terminarea acesteia.

Dacă vi s-a administrat mediu de contrast, este posibil să vi se ceară să așteptați în spital până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la acesta.

Obținerea rezultatelor tomografiei computerizate

De obicei, durează între 1 și 2 săptămâni până când primiți rezultatele tomografiei computerizate, dar poate dura până la 4 săptămâni, în funcție de urgența investigației și de locul în care locuiți.

Imaginile trebuie analizate de un specialist numit radiolog.

Radiologul îi va scrie medicului care v-a recomandat investigația. Este posibil să aveți nevoie de o programare ulterioară pentru a discuta despre rezultatele tomografiei computerizate.

Dacă nu ați primit nicio informare după 4 săptămâni, contactați medicul care v-a recomandat investigația.

Medicul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut tomografia computerizată.

Solicitați să discutați cu un cadru medical dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Posibile complicații ale unui CT

Complicațiile unui CT sunt rare. Unele persoane pot avea o reacție alergică la substanța de contrast (colorant). Aceasta poate cauza slăbiciune, transpirații și dificultăți de respirație.

Dacă vi s-a administrat substanță de contrast, vi se va cere să așteptați în spital până la 30 de minute după scanare înainte de a pleca acasă.

Spuneți asistentului de radiologie dacă nu vă simțiți bine după scanare.

Dacă faceți multe scanări CT, există o șansă foarte mică ca radiațiile de la razele X să cauzeze cancer. Medicii vor cântări riscurile înainte de a vă recomanda o scanare și vor discuta acest lucru cu dumneavoastră.

Biopsie

De ce se face o biopsie

Există câteva motive pentru care ați putea avea nevoie de o biopsie.

O biopsie poate fi folosită:

  • pentru a afla ce cauzează simptomele dumneavoastră
  • ca test de control după o analiză de sânge sau o scanare
  • pentru a monitoriza o afecțiune de lungă durată

De obicei, veți fi trimis de medicul de familie sau de un medic specialist pentru o biopsie.

Uneori, o biopsie se face ca parte a unei proceduri precum o endoscopie sau o operație.

Pregătirea pentru biopsie

Medicul sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de biopsie. De asemenea, îl puteți întreba despre orice nelămurire sau întrebare aveți.

De exemplu, poate fi necesar să opriți administrarea anumitor medicamente pentru o scurtă perioadă înainte de biopsie.

Dacă vi se face anestezie generală (adică veți dormi în timpul procedurii), este important să nu mâncați sau să beți înainte.

Cum se efectuează o biopsie

O biopsie se face de obicei în spital.

Implică prelevarea unei mostre de celule sau țesut. Modul în care se efectuează depinde de partea corpului din care se prelevează mostra.

De obicei, vi se va administra un anestezic local pentru a amorți zona. Asta înseamnă că veți fi treaz(ă), dar nu veți simți nicio durere. Vi se poate administra și un medicament pentru a vă ajuta să vă relaxați (sedare).

Unele biopsii se fac sub anestezie generală, ceea ce înseamnă că veți dormi în timpul procedurii.

O biopsie poate fi efectuată prin:

  • îndepărtarea totală sau parțială a zonei afectate
  • folosirea unui ac pentru a preleva o mostră de celule sau țesut din zona afectată – de exemplu, dintr-un organ sau de sub piele
  • folosirea unui tub lung și subțire cu o cameră mică în interior (endoscop)

Durata procedurii depinde de tipul de biopsie. Unele durează mai puțin de 30 de minute, în timp ce altele pot dura mai mult. Ulterior, mostrele sunt trimise la un laborator pentru analiză.

După biopsie

De obicei, puteți merge acasă în aceeași zi după efectuarea unei biopsii.

Dacă aveți fire de sutură sau un pansament, echipa medicală vă va spune cum să îngrijiți rana acasă. De asemenea, vă vor oferi sfaturi despre administrarea de analgezice, cum ar fi paracetamolul.

Dacă ați primit sedare (medicamente pentru relaxare) sau anestezie generală (când sunteți adormit(ă) în timpul procedurii), este posibil să fie nevoie să fiți monitorizat(ă) o perioadă înainte de a pleca acasă.

Un medic sau o asistentă vă va spune cum și când veți primi rezultatele.

Posibile complicații ale unei biopsii

Biopsia este o procedură frecventă și foarte sigură.

Este posibil să aveți dureri sau disconfort după aceasta, iar administrarea de analgezice precum paracetamolul poate fi de ajutor.

Uneori, este posibil să apară o infecție la locul biopsiei.

În cazul unor tipuri de biopsie, poate exista și riscul unei sângerări interne. În acest caz, echipa medicală vă va spune la ce semne să fiți atent(ă) și ce să faceți.

Recomandare urgentă: contactați imediat echipa medicală dacă:
  • aveți dureri după biopsie, iar analgezicele nu au avut efect sau durerea se agravează
  • aveți febră (temperatură ridicată)
  • sângele sau lichidul se prelinge din locul unde s-a efectuat biopsia
  • zona unde s-a efectuat biopsia este umflată sau roșie – roșeața poate fi mai greu de observat pe pielea brună sau neagră

Obținerea rezultatelor biopsiei

După o biopsie, poate dura câteva săptămâni sau mai mult până când primiți rezultatele.

Timpii de așteptare variază între spitale și pot depinde și de motivul pentru care ați avut nevoie de biopsie. Dacă nu primiți nicio veste după câteva săptămâni, contactați echipa medicală sau cabinetul medicului de familie.

Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta rezultatele. Un medic sau o asistentă ar trebui să vă vorbească despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Uneori este posibil să aveți nevoie de o altă biopsie sau de alte teste.

Analize de sânge

De ce se face o analiză de sânge

Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.

O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:

  • verifica starea generală de sănătate
  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
  • afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
  • afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune

Pregătirea pentru o analiză de sânge

Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.

De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:

  • nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
  • întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)

Ce se întâmplă la o analiză de sânge

O analiză de sânge se face de obicei la cabinetul medicului de familie sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.

Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).

Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.

Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.

După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.

Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.

Dacă vă este teamă de ace

Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.

De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.

Obținerea rezultatelor analizelor de sânge

Rezultatele analizelor de sânge pot fi gata în câteva zile sau, uneori, în câteva săptămâni.

Dacă nu primiți nicio veste după câteva săptămâni, contactați cabinetul medicului de familie sau specialistul.

Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează. Unele cabinete ale medicului de familie nu vă contactează decât dacă trebuie să discute rezultatele cu dumneavoastră.

Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.

Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.

Tomografie cu emisie de pozitroni (PET)

De ce se face o tomografie PET

Este posibil să fiți trimis(ă) la o tomografie PET pentru a:

  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de afecțiuni precum cancerul sau demența
  • ajuta medicii să planifice tratamentul pentru afecțiuni precum cancerul sau epilepsia, sau după un infarct miocardic
  • verifica dimensiunea cancerului și cât de mult s-a extins (stadiul)

O tomografie PET poate fi combinată cu o tomografie computerizată (PET-CT) sau cu un RMN (PET-RMN) dacă medicii au nevoie de imagini mai detaliate.

Pregătirea pentru o scanare PET

Spitalul unde veți face scanarea PET vă va spune ce trebuie să faceți înainte de scanare.

De exemplu, de obicei vi se va cere să:

  • nu mai mâncați cu 6 ore înainte de scanare și să beți doar apă
  • nu faceți exerciții fizice intense cu până la 24 de ore înainte de scanare
  • nu purtați nimic ce conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse sau agrafe de păr

Spuneți spitalului dacă:

  • luați orice medicamente
  • a nu mânca timp de câteva ore este o problemă pentru dumneavoastră, de exemplu dacă aveți diabet
  • aveți orice afecțiuni care vă vor îngreuna să stați nemișcat(ă) în timpul scanării
Informații:

Discutați cu medicul de familie sau cu un medic de la spital dacă vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu efectuarea unei scanări PET sau dacă aveți teamă de spații mici (claustrofobie).

Un scaner PET este deschis la ambele capete, dar unele persoane îl pot considera totuși claustrofobic. Este posibil să puteți primi medicamente care să vă ajute să vă relaxați.

Ce se întâmplă în timpul unei scanări PET

Scanarea PET se face într-un spital specializat, de către asistentul de radiologie.

Scanarea durează de obicei în jur de 30 până la 60 de minute.

Înainte de scanarea PET

Va trebui să scoateți orice bijuterii și alte obiecte care conțin metal. Vi se poate cere, de asemenea, să vă schimbați într-un halat de spital.

Cu aproximativ o oră înainte de scanare, vi se va face o injecție cu o cantitate mică de lichid radioactiv (trasor) într-o venă din braț. Acest lucru le permite medicilor să depisteze orice posibile probleme din interiorul corpului dumneavoastră.

Va trebui să vă întindeți și să vă odihniți, pentru ca trasorul să acționeze corect.

În timpul scanării PET
  1. Vi se va cere să vă întindeți pe un pat plat. Vi se poate cere să țineți brațele deasupra capului sau pe lângă corp.
  2. Asistentul de radiologie va controla scanerul dintr-o altă cameră. Va putea să vă audă și să vă vorbească în timpul scanării.
  3. Patul se deplasează înainte și înapoi prin scaner. Va trebui să stați nemișcat(ă), pentru ca imaginile să fie clare.
După scanarea PET

De obicei, veți putea pleca acasă la scurt timp după scanare. Puteți mânca și bea imediat.

Radiația provenită de la trasor scade rapid la un nivel sigur și va fi eliminată din corp în câteva ore. Consumul de multe lichide va ajuta la eliminarea acesteia din organism.

Pentru siguranță, după scanare va trebui să evitați să petreceți mult timp sau să aveți contact apropiat cu copiii mici sau cu orice persoană însărcinată. Personalul spitalului vă va spune cât timp trebuie să faceți acest lucru, de exemplu pentru restul zilei.

Obținerea rezultatelor scanării PET

De obicei, durează 1 sau 2 săptămâni până primiți rezultatele scanării PET. Imaginile trebuie analizate de un specialist numit radiolog.

Radiologul va trimite rezultatele scanării PET medicului care v-a recomandat investigația. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta despre rezultate.

Dacă nu ați primit nicio informație după câteva săptămâni, contactați medicul care v-a recomandat investigația.

Medicul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Solicitați să discutați cu un cadru medical dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Posibile complicații ale tomografiei PET

Atunci când vi se efectuează o tomografie PET, trasorul radioactiv injectat conține o cantitate mică de radiații.

Aceasta este de obicei sigură, deoarece cantitatea este foarte mică și este eliminată rapid din organism. Totuși, orice radiație poate crește foarte puțin riscul de a dezvolta cancer în viitor.

Dacă vi se efectuează o tomografie PET-CT, veți fi expus(ă) și la radiațiile tomografiei computerizate, dar cantitatea va fi tot mică.

Discutați cu medicul dumneavoastră dacă aveți întrebări sau îngrijorări legate de această investigație.

Este posibilă și o reacție alergică la trasorul injectat, dar aceasta este foarte rară. Spuneți imediat asistentului de radiologie dacă începeți să vă simțiți rău în timpul investigației.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Tratament

Tratamentul cancerului de penis

Cancerul de penis poate fi mai ușor de tratat dacă este depistat devreme.

Tratamentul de care aveți nevoie va depinde de:

  • dimensiunea și tipul cancerului de penis pe care îl aveți
  • localizarea acestuia
  • dacă s-a extins
  • vârsta și starea dumneavoastră generală de sănătate

Tratamentul cancerului în stadiu incipient implică adesea tratamente non-chirurgicale, de exemplu, o cremă chimioterapică, cum ar fi 5-fluorouracil (5-FU), și terapia cu laser.

Dacă cancerul este depistat mai târziu, tratamentul poate include intervenție chirurgicală, chimioterapie și radioterapie.

Intervenția chirurgicală

Intervenția chirurgicală pentru cancerul de penis poate include îndepărtarea:

  • cancerului și a unei mici zone din jurul acestuia, pentru a reduce riscul de recidivă
  • stratului superior de piele de pe capul (glandul) penisului
  • capului penisului
  • unei părți sau, uneori, a întregului penis, dar aceasta se oferă doar dacă nu este posibil niciun alt tratament
  • unor ganglioni limfatici, care fac parte din sistemul organismului care ajută la combaterea infecțiilor

Intervenția chirurgicală poate afecta aspectul penisului dumneavoastră, cum ar fi dimensiunea sau forma.

Acest lucru poate influența modul în care vă simțiți în legătură cu propriul corp. Este posibil să aveți multe întrebări și îngrijorări legate de modul în care veți urina sau veți avea relații sexuale.

Echipa de specialiști care vă îngrijește poate răspunde la orice întrebări aveți despre intervenția chirurgicală.

Vă vor explica exact ce presupune intervenția în cazul dumneavoastră, cum vă va afecta și ce opțiuni aveți.

Chirurgia reconstructivă poate fi posibilă dacă penisul trebuie îndepărtat. Aceasta folosește piele și mușchi din alte părți ale corpului pentru a crea un penis funcțional.

Creme

Dacă este depistat devreme, cancerul de penis poate fi uneori tratat cu creme pe care le aplicați pe pielea penisului sau a prepuțului.

Este posibil să fiți tratat(ă) cu o cremă dacă cancerul de penis a fost depistat devreme și afectează prepuțul sau vârful penisului.

Tratamentul poate include:

  • fluorouracil (5-FU) – o cremă chimioterapică ce distruge direct celulele canceroase din piele
  • imiquimod – o cremă imunoterapică ce ajută sistemul imunitar al organismului să distrugă celulele canceroase

Tratament cu laser

Tratamentul cu laser folosește un fascicul puternic de lumină, îndreptat către zona afectată, pentru a distruge celulele canceroase.

Este posibil să vi se recomande tratament cu laser pentru cancerul de penis dacă zona afectată este mică sau cancerul este într-un stadiu incipient.

Crioterapia

Crioterapia folosește înghețarea pentru a distruge celulele canceroase. Un dispozitiv mic este plasat pe zona afectată pentru a îngheța cancerul.

Este posibil să vi se recomande crioterapia dacă aveți cancer de penis într-un stadiu foarte incipient sau dacă este puțin probabil ca acesta să se fi extins în alte părți ale corpului.

Chimioterapie

Chimioterapia utilizează medicamente pentru a distruge celulele canceroase.

Este posibil să vi se administreze chimioterapie pentru cancerul de penis:

  • împreună cu radioterapie (chimioradioterapie)
  • înainte de intervenția chirurgicală, pentru a ajuta la micșorarea cancerului
  • după intervenția chirurgicală, pentru a distruge orice celule canceroase care ar fi putut rămâne
  • dacă cancerul s-a extins în alte părți ale corpului

Radioterapie

Radioterapia utilizează radiații de mare energie pentru a distruge celulele canceroase.

Este posibil să vi se recomande radioterapie pentru cancerul de penis:

  • împreună cu chimioterapie (chimioradioterapie)
  • în locul intervenției chirurgicale
  • după intervenția chirurgicală, dacă există riscul ca celule canceroase să fi rămas în zona inghinală
  • pentru a trata ganglionii limfatici din pelvis, dacă există un risc ridicat de recidivă a cancerului
  • pentru a ameliora simptomele, dacă cancerul s-a extins în alte părți ale corpului

Ce se întâmplă dacă vi se spune că boala nu poate fi vindecată

Dacă ați fost diagnosticat(ă) cu cancer de penis în stadiu avansat, acesta poate fi dificil de tratat și este posibil să nu poată fi vindecat.

Scopul tratamentului va fi încetinirea creșterii și răspândirii cancerului, ameliorarea simptomelor și prelungirea vieții.

Aflarea veștii că boala nu poate fi vindecată poate fi foarte greu de acceptat.

Veți fi îndrumat(ă) către o echipă de medici și asistenți medicali numită echipă de îngrijiri paliative.

Aceasta vă va ajuta să vă gestionați simptomele și să vă simțiți mai confortabil.

Echipa de îngrijire paliativă vă poate ajuta, de asemenea, pe dumneavoastră și pe cei dragi să obțineți orice alt sprijin de care aveți nevoie.

Prevenție

Nu puteți preveni întotdeauna cancerul de penis. Dar este posibil să vă reduceți riscul de a-l dezvolta.

Ce să faceți

  • protejați-vă împotriva infecției cu HPV, făcând vaccinul HPV, dacă puteți

  • folosiți prezervativul la orice tip de contact sexual, pentru a reduce riscul de infectare cu HPV

  • renunțați la fumat

  • faceți circumcizia dacă aveți fimoză și aceasta este recomandată ca tratament

Când să mergeți la medic

Recomandare non-urgentă: consultați medicul de familie dacă aveți:

  • orice modificare a aspectului penisului dumneavoastră
  • secreții sau sângerări din penis
  • oricare dintre celelalte simptome ale cancerului de penis
  • simptome care nu dispar

Încercați să nu vă simțiți jenat(ă). Medicul sau asistenta sunt obișnuiți să discute despre aceste simptome.

Medicamente folosite pentru cancer de penis

Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.

Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.

Antimetaboliți · ATC L01B · 1

Chimioterapice care opresc înmulțirea celulelor canceroase.

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).