Căderi

Analize și investigații

Teste de echilibru

Teste de echilibru

Ce sunt testele de echilibru?

Testele de echilibru sunt un grup de teste care verifică prezența tulburărilor de echilibru. O tulburare de echilibru este o afecțiune care vă face să vă simțiți instabil sau amețit, ceea ce poate fi resimțit ca:

• Dumneavoastră sau tot ce vă înconjoară se învârte (cunoscut sub numele de vertij)
• Aveți senzația că veți cădea
• Vă simțiți amețit sau sunteți pe punctul de a leșina

Tulburările de echilibru pot fi ușoare sau atât de severe încât este posibil să aveți dificultăți la mers, la urcatul scărilor sau la efectuarea altor activități zilnice. Pot apărea la orice vârstă, dar sunt mai frecvente la persoanele în vârstă. Tulburările de echilibru sunt unul dintre principalele motive pentru care adulții în vârstă tind să cadă mai des decât persoanele mai tinere.

Pentru a testa tulburările de echilibru, medicul dumneavoastră poate verifica:

• Sistemul vestibular, care controlează simțul echilibrului. Acest sistem (numit și labirint vestibular) se află în urechea internă și include organe speciale care conțin lichid și senzori sub formă de fire de păr. Când vă mișcați (sau vă aflați într-un obiect care se mișcă, cum ar fi o mașină), lichidul din urechea internă mișcă acești senzori. Acest lucru îi determină să trimită semnale nervoase către creier despre poziția dumneavoastră și direcția în care vă mișcați.
• Ochii, care vă ajută să vă mențineți echilibrul prin reflexul vestibulo-ocular (sau VOR). Un reflex este mișcarea automată a corpului ca răspuns la anumiți factori declanșatori. Pentru VOR, factorul declanșator este mișcarea capului, iar reflexul este capacitatea ochiului de a se mișca în direcția opusă capului. Datorită acestui fapt, puteți vedea clar și vă puteți menține concentrarea asupra obiectelor ori de câte ori vă mișcați.
• Mușchii și articulațiile, care au, de asemenea, un reflex care răspunde la mișcare. Pentru acest reflex, mușchii se adaptează la orice schimbare a poziției dumneavoastră și trimit semnale despre aceste schimbări către creier.

Un echilibru bun depinde de cât de eficient primește creierul semnale de la fiecare dintre aceste părți ale corpului. Dacă aveți probleme cu aceste semnale, este posibil să aveți simptome ale unei tulburări de echilibru, cum ar fi amețeala.

Există multe teste pe care un medic le poate folosi pentru a vă verifica echilibrul. Unele dintre cele mai frecvente includ:

• Teste de videonistagmografie (VNG) sau electronistagmografie (ENG). Aceste teste măsoară mișcările oculare, numite nistagmus, pe care nu le puteți controla. În mod normal, aceste mișcări oculare apar pentru scurt timp când vă mișcați capul în anumite poziții. Dacă apar în alte momente sau nu apar atunci când ar trebui, este posibil să aveți o problemă la urechea internă.
• Testul rotativ, numit și testul scaunului rotativ. Acest test măsoară cât de bine lucrează împreună ochii și urechea internă pentru a vă ajuta să vă mențineți echilibrul.
• Testul acuității vizuale dinamice (AVD). Acesta poate arăta cum afectează mișcarea capacitatea dumneavoastră de a vedea, comparând cât de bine puteți citi în timp ce capul este nemișcat și în timp ce îl mișcați.
• Posturografia, cunoscută și sub numele de posturografie dinamică computerizată (PDC). Acest test măsoară cât de bine vă puteți menține echilibrul în timp ce stați în picioare. Poate ajuta la determinarea dacă o tulburare de echilibru este cauzată de o problemă cu urechea internă, ochii sau semnalele nervoase de la picioare și gambe.
• Teste ale potențialelor miogenice evocate vestibular (VEMP). Acestea măsoară cât de bine funcționează anumite părți ale urechii interne.
• Testul video al impulsului cefalic (vHIT) sau manevra Dix-Hallpike. Aceste teste pot arăta dacă vertijul este cauzat de schimbări ale poziției capului sau de o afecțiune mai gravă.

Alte denumiri: testare vestibulară a echilibrului, testare vestibulară

Pentru ce sunt folosite?

Testele de echilibru sunt folosite pentru a ajuta la găsirea cauzei problemelor de echilibru, astfel încât să puteți primi tratamentul corect pentru a vă îmbunătăți echilibrul și a evita căderile. Există multe tipuri de tulburări de echilibru, inclusiv:

• Vertij pozițional paroxistic benign (VPPB). Aceasta este cea mai frecventă cauză a vertijului la adulți. Apare atunci când granule de calciu din urechea internă se deplasează din locul lor și ajung în zone unde nu ar trebui să fie. În mod normal, aceste granule ajută la informarea creierului despre poziția și mișcarea capului. Când granulele se mișcă, ele declanșează semnale confuze care vă pot face să simțiți o senzație de învârtire atunci când vă mișcați capul.
• Labirintită. Această tulburare de echilibru poate provoca amețeli și pierdere temporară a auzului. Apare dacă urechea internă devine iritată și inflamată (umflată), de obicei din cauza unei răceli sau gripe. Uneori dispare de la sine.
• Boala Ménière. Această tulburare provoacă probleme de echilibru și auz (cum ar fi senzația de ureche înfundată) atunci când se acumulează prea mult lichid în sistemul vestibular. Cauza este necunoscută.
• Nevrită vestibulară. Aceasta este inflamația (umflarea) nervului vestibular, care transmite semnale de la sistemul vestibular din urechea internă către creier. Este de obicei cauzată de un virus.
• Neurom acustic. Aceasta este o tumoare care se dezvoltă pe nervii implicați în auz și echilibru. De obicei este benignă (nu este canceroasă), dar poate cauza probleme de auz și echilibru.
• Fistulă perilimfatică. Aceasta apare atunci când lichidul din urechea internă se scurge în urechea medie, unde se află timpanul. Provoacă o senzație de nesiguranță, amețeli și greață. Simptomele se agravează de obicei la efort. Cauzele includ traumatisme craniene, intervenții chirurgicale la ureche și infecții ale urechii de lungă durată.
• Sindromul Mal de Debarquement (MdDS). Această afecțiune este declanșată după perioade lungi de mișcare, cum ar fi statul pe o barcă sau alergarea pe o bandă de alergare. După ce vă opriți din mișcare, aveți în continuare o senzație de legănare sau plutire care poate dura ore sau zile. Cazurile severe pot dura luni sau chiar ani. Cauza este necunoscută.

Tulburările de echilibru pot fi dificil de diagnosticat. Așadar, pentru a vedea dacă oricare dintre aceste afecțiuni vă provoacă simptomele, medicul dumneavoastră poate lua în considerare și alte cauze frecvente ale problemelor de echilibru. Acestea includ:

• Traumatisme craniene
• Anumite medicamente și afecțiuni medicale care afectează urechea internă sau creierul
• Probleme de vedere
• Boli de inimă
• Tulburări ale vaselor de sânge
• Migrene
• Artrită
• Anumite afecțiuni genetice
• Afecțiuni musculo-scheletale
• Tulburări neurologice, cum ar fi boala Parkinson

De ce am nevoie de un test de echilibru?

Este posibil să aveți nevoie de teste de echilibru dacă aveți simptome ale unei tulburări de echilibru. Simptomele includ:

• Amețeală
• Vertij (senzație de învârtire)
• Cădere sau senzația că sunteți pe cale să cădeți
• Mers clătinat
• Senzație de leșin, ca și cum ați fi pe cale să leșinați, sau senzație de plutire
• Vedere încețoșată
• Reflexe mai lente decât de obicei
• Rău de mișcare
• Pierderea auzului
• Tinitus (țiuit în urechi)
• Confuzie
• Nistagmus (mișcări rapide ale ochilor pe care nu le puteți controla)

Alte simptome pot include greață și vărsături, diaree, modificări ale ritmului cardiac și ale tensiunii arteriale și anxietate.

Dacă aveți 65 de ani sau mai mult, medicul dumneavoastră poate folosi teste simple de screening pentru a vă verifica echilibrul chiar dacă nu aveți simptome. Acest lucru ajută la evaluarea riscului de cădere, astfel încât să puteți face schimbări pentru a reduce riscul, dacă este necesar.

Ce se întâmplă în timpul unui test de echilibru?

Tulburările de echilibru pot fi dificil de diagnosticat. Dacă aveți simptome ale unei probleme, medicul dumneavoastră vă poate sugera să consultați un specialist în afecțiuni ale urechii, cum ar fi:

• Un audiolog, un profesionist din domeniul sănătății instruit să diagnosticheze pierderea auzului și tulburările de echilibru. De asemenea, poate oferi anumite tratamente pentru ameliorarea acestor afecțiuni.
• Un otorinolaringolog (ORL), un medic specializat în tratarea bolilor urechilor, nasului și gâtului, precum și ale regiunii capului și gâtului.

Pentru un test de videonistagmografie (VNG) sau electronistagmografie (ENG):

• Veți sta pe un scaun de examinare într-o cameră întunecată. Pentru VNG, veți purta ochelari speciali care înregistrează mișcările ochilor. Pentru ENG, electrozi vor fi plasați lângă ochi pentru a le înregistra mișcarea. Electrozii sunt senzori mici care se lipesc fie de piele, fie de o bandă pe care o veți purta pe cap.
• Fără să vă mișcați capul, veți urmări cu ochii lumini sau modele în mișcare de pe un ecran.
• Vi se va cere să vă mișcați capul și corpul în diferite poziții, astfel încât medicul să poată observa dacă aceste mișcări provoacă nistagmus.
• Apă sau aer cald și rece va fi introdus pe rând într-o ureche. Acest lucru ar trebui să vă facă ochii să se miște în moduri specifice.

Pentru un test rotativ (sau cu scaun rotativ), veți:

• Sta pe un scaun controlat de computer, cu un motor care îl pune în mișcare.
• Purta ochelari speciali care înregistrează mișcările ochilor în timp ce scaunul se mișcă înainte și înapoi și se rotește cu viteze diferite.

În timpul posturografiei, cunoscută și sub numele de posturografie dinamică computerizată (PDC):

• Veți sta desculț(ă) pe o platformă, cu fața spre un ecran.
• Veți purta un ham de siguranță care să vă prindă dacă vă pierdeți echilibrul.
• Echilibrul vă va fi măsurat când platforma este nemișcată și când se mișcă, cu ochii deschiși și închiși. De asemenea, va măsura echilibrul în timp ce priviți o imagine în mișcare pe ecranul din fața dumneavoastră.

În timpul unui test de potențiale evocate miogenice vestibulare (VEMP):

• Veți sta întins(ă) pe spate într-un scaun și veți asculta sunete prin căști.
• În timp ce faceți acest lucru, veți ridica și întoarce capul.
• Electrozii atașați de gât și față vor înregistra aceste mișcări musculare.

În timpul manevrei Dix-Hallpike și al testului video de impuls cefalic (vHIT), medicul vă va mișca rapid capul în diferite poziții, monitorizând în același timp mișcările ochilor. Pentru vHIT, veți purta ochelari care înregistrează mișcările ochilor în timp ce medicul vă mișcă capul.

Testele pentru tulburările de echilibru pot include și teste de auz. Acest lucru se datorează faptului că multe tulburări de echilibru sunt legate de probleme de auz, cum ar fi tinitusul. De asemenea, vi se pot face investigații imagistice ale capului și creierului pentru a vedea dacă vreo leziune sau tumoare cauzează problemele de echilibru.

Va trebui să fac ceva pentru a mă pregăti pentru un test de echilibru?

Medicul dumneavoastră vă va spune cum să vă pregătiți pentru test. Cel mai bine este să purtați haine largi și confortabile. În funcție de test, este posibil să fie nevoie să evitați anumite alimente sau medicamente înainte de test. Dar nu întrerupeți administrarea niciunui medicament fără să discutați mai întâi cu medicul dumneavoastră.

Există riscuri la testele de echilibru?

Anumite teste vă pot provoca amețeli sau greață. Dar aceste senzații dispar de obicei în câteva minute. Ar fi bine să vă planificați ca cineva să vă aducă acasă, în cazul în care amețeala durează mai mult.

Ce înseamnă rezultatele?

Dacă rezultatele arată că ați putea avea o tulburare de echilibru, medicul vă poate recomanda mai multe teste și/sau poate începe tratamentul. Tratamentul depinde de tipul de tulburare pe care o aveți. De exemplu:

• Pentru vertijul pozițional paroxistic benign (VPPB), medicul vă poate mișca capul în diferite poziții pentru a readuce granulele de calciu din urechea internă la locul lor. Procedura se numește manevra Epley sau repoziționare canaliculară.
• Pentru boala Ménière, medicul vă poate sugera modificări ale dietei și ale stilului de viață, cum ar fi creșterea activității fizice și renunțarea la fumat. De asemenea, medicamentele pot fi de ajutor.

Dacă problemele de echilibru sunt cauzate de un medicament sau de o afecțiune care nu este în urechea internă, schimbarea medicamentului sau tratarea afecțiunii poate fi de ajutor.

Dacă tratamentul nu ajută suficient, terapia de reantrenare a echilibrului, numită și reabilitare vestibulară, vă poate ajuta să învățați să faceți față simptomelor și să reduceți riscul de cădere.

Dacă aveți întrebări despre rezultatele testelor de echilibru, discutați cu medicul dumneavoastră.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.