Boala Paget a mamelonului

Actualizat: 19 octombrie 2026

Simptome

Boala Paget a mamelonului începe întotdeauna la nivelul mamelonului și se poate extinde spre areolă. Apare ca o erupție roșie, descuamată, pe pielea mamelonului și a areolei.

Pielea afectată este adesea dureroasă și inflamată și poate provoca mâncărime sau o senzație de arsură. Mamelonul poate fi uneori ulcerat.

Erupția seamănă adesea cu alte afecțiuni ale pielii, cum ar fi eczema sau psoriazisul. Dacă o scărpinați sau dacă rămâne netratată, poate sângera, se poate ulcera sau acoperi cu cruste.

Dacă aveți mâncărime, senzație de arsură sau sângerare, dar mamelonul arată normal și nu este roșu sau descuamat, este puțin probabil să fie boala Paget a mamelonului. Cu toate acestea, ar trebui să consultați totuși un medic pentru un control.

Aproximativ jumătate dintre femeile diagnosticate cu boala Paget a mamelonului au un nodul în spatele mamelonului. În 9 din 10 cazuri, acesta este un cancer de sân invaziv.

Cancerul invaziv apare atunci când celulele canceroase invadează țesutul mamar din jur. Unele femei cu boala Paget au cancer de sân invaziv, dar nu au un nodul.

Totuși, majoritatea femeilor cu boala Paget care nu au un nodul au cancer non-invaziv.

Acesta apare atunci când celulele canceroase sunt localizate în una sau mai multe zone ale sânului și nu s-au extins.

Cauze și factori de risc

Cauzele bolii Paget a mamelonului

Cauza bolii Paget a mamelonului este necunoscută. Unele femei par să aibă un risc mai mare de a dezvolta cancer de sân, dar nu în mod specific boala Paget. Nu există cauze cunoscute care să ducă la un anumit tip de cancer de sân.

În ceea ce privește factorii de risc, aveți mai multe șanse să dezvoltați cancer de sân dacă:

sunteți mai în vârstă – riscul de a dezvolta cancer de sân crește odată cu vârsta;
aveți rude apropiate cu cancer de sân;
ați mai avut cancer de sân în trecut;
ați avut anterior un tip de boală benignă (necanceroasă) a sânului – anumite tipuri de boli benigne ale sânului pot fi asociate cu un risc crescut de cancer de sân, dar acest lucru se observă doar la un număr foarte mic de femei
sunteți supraponderală sau aveți obezitate, în special dacă ați trecut prin menopauză
consumați mult alcool – riscul poate crește odată cu cantitatea de alcool consumată

Reducerea riscului de cancer de sân, inclusiv boala Paget a mamelonului

Modificarea anumitor factori legați de stilul de viață, cum ar fi reducerea cantității de alcool consumate și asigurarea că faceți exerciții fizice în mod regulat, poate reduce riscul de a dezvolta anumite tipuri de cancer, inclusiv cancerul de sân.

Diagnostic și analize

Trebuie să vă adresați medicului de familie dacă observați orice modificare a pielii mamelonului sau a areolei.

Deoarece boala Paget a mamelonului este asociată cu cancerul de sân, cu cât este diagnosticată mai devreme, cu atât prognosticul este probabil mai bun.

De asemenea, consultați medicul de familie dacă apare un nodul la sân. Deși majoritatea nodulilor la sân nu sunt canceroși, este important să fie verificați.

O biopsie este utilizată pentru a confirma un diagnostic suspectat de boală Paget a mamelonului. Se va preleva o mică mostră de țesut (biopsie cutanată prin puncție) din mamelon și se va examina la microscop pentru a vedea dacă este canceroasă.

Dacă rezultatele biopsiei indică boala Paget, vi se va efectua o mamografie (o radiografie a sânului cu doză mică de radiații) pentru investigații suplimentare.

Analize și investigații

Radiografia · Biopsia

Radiografie

De ce se face o radiografie

O radiografie poate fi folosită pentru a obține imagini ale multor părți ale corpului, cum ar fi:

oasele
dinții
plămânii
sistemul digestiv

O radiografie poate fi folosită pentru a:

verifica dacă aveți o fractură osoasă după un accident
verifica dacă există probleme cu dinții dumneavoastră, cum ar fi cariile dentare
afla dacă simptomele pe care le aveți ar putea fi cauzate de o afecțiune, cum ar fi o infecție sau un blocaj în sistemul digestiv
verifica dacă copilul dumneavoastră a înghițit ceva dăunător, cum ar fi o baterie
ajuta medicii să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri

Tipuri de radiografii

Există diferite tipuri de radiografii pe care le puteți face.

Tipuri frecvente de radiografii
Tipul	De ce se efectuează
Radiografie standard	Folosită în principal pentru a verifica oasele, precum și dinții și plămânii
Angiografie	Folosită pentru a verifica vasele de sânge – implică injectarea unui colorant special (agent de contrast) în sânge, pentru ca vasele de sânge să poată fi văzute mai clar
Densitometrie osoasă (scanare DEXA)	Folosită pentru a verifica densitatea (rezistența) oaselor
Tomografie computerizată (CT)	Folosită atunci când sunt necesare imagini mai detaliate ale interiorului corpului decât poate oferi o radiografie standard, de exemplu pentru a vedea cât de bine funcționează un tratament
Urogramă intravenoasă	Folosită pentru a verifica vezica urinară și rinichii
Tranzit baritat esofagian	Folosită pentru a verifica sistemul digestiv – implică consumul unui lichid numit bariu, pentru ca sistemul digestiv să poată fi văzut mai clar
Clismă cu bariu	Folosită pentru a diagnostica simptomele intestinale – bariul este introdus în rect cu ajutorul unui tub, pentru ca intestinul să poată fi văzut mai clar

Pregătirea pentru o radiografie

Veți fi informat(ă) înainte de radiografie dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti.

În funcție de tipul de radiografie pe care îl veți face, uneori vi se poate cere să:

nu purtați nimic care conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse, sutiene sau agrafe de păr
nu mâncați și nu beți nimic cu câteva ore înainte de radiografie (post alimentar)
luați un medicament cu o zi înainte de radiografie, care vă va provoca scaun

Spuneți profesionistului din domeniul sănătății dacă:

sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
alăptați
luați orice medicamente
aveți orice alergie sau ați avut o reacție anterioară la bariu sau la un colorant numit substanță de contrast

Informații:

Spuneți persoanei care vă face radiografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru instruit al personalului.

Ce se întâmplă în timpul unei radiografii

Majoritatea radiografiilor se fac în spitale. Radiografiile dentare se fac de obicei într-un cabinet stomatologic.

În spital, radiografiile sunt efectuate de asistentul de radiologie.

În funcție de tipul de radiografie pe care îl faceți, vi se poate administra o injecție cu o substanță de contrast, o băutură cu bariu sau vi se poate introduce bariu în intestin printr-un tub introdus în anus (clismă baritată).

Substanța de contrast vă poate da o senzație de căldură și înroșire a feței și puteți simți un gust metalic în gură. Aceste senzații ar trebui să treacă rapid.

Radiografia în sine ar trebui să dureze doar câteva minute:

Vi se poate cere să vă schimbați într-un halat, în funcție de partea corpului care urmează să fie radiografiată.
Aparatul de radiografie va fi aliniat cu partea corpului care urmează să fie radiografiată.
Persoana care efectuează radiografia (precum și orice însoțitor) se va retrage în spatele unui paravan de protecție sau va părăsi încăperea.
Vi se va cere să stați foarte nemișcat(ă) timp de câteva secunde și se vor face 1 sau mai multe radiografii – nu veți simți nimic în acest timp.
Vi se poate cere să vă schimbați poziția, dacă trebuie radiografiate diferite părți ale corpului.

După radiografie

De obicei, puteți pleca imediat ce radiografia este gata.

Dacă vi s-a administrat bariu sau substanță de contrast, vi se poate cere să așteptați până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la acestea.

Obținerea rezultatelor radiografiei

Ar trebui să vi se spună când veți primi rezultatele unei radiografii.

Acest lucru poate fi:

în aceeași zi în care o faceți
la o programare la câteva săptămâni după (dacă nu ați primit nicio veste după câteva săptămâni, contactați medicul care v-a trimis sau medicul de familie)

Un profesionist din domeniul sănătății ar trebui să vă explice rezultatele radiografiei și dacă sunt necesari pași următori. Aceștia pot include alte teste.

Posibile complicații ale radiografiilor

Radiografiile sunt de obicei foarte sigure, iar complicațiile grave sunt rare.

Unele persoane pot avea o reacție alergică la bariul folosit în anumite tipuri de radiografii. Aceasta poate cauza simptome precum dificultăți de respirație, amețeli și erupții pe piele.

Vi se va cere să așteptați în spital dacă există riscul unei reacții. Personalul este instruit să trateze aceste tipuri de reacții, dacă apar.

Dacă faceți multe radiografii, există un risc foarte mic ca radiațiile să poată cauza cancer.

Medicul dumneavoastră va evalua riscurile înainte de a vă recomanda o radiografie și va discuta acest lucru cu dumneavoastră.

Biopsie

De ce se face o biopsie

Există câteva motive pentru care ați putea avea nevoie de o biopsie.

O biopsie poate fi folosită:

pentru a afla ce cauzează simptomele dumneavoastră
ca test de control după o analiză de sânge sau o scanare
pentru a monitoriza o afecțiune de lungă durată

De obicei, veți fi trimis de medicul de familie sau de un medic specialist pentru o biopsie.

Uneori, o biopsie se face ca parte a unei proceduri precum o endoscopie sau o operație.

Pregătirea pentru biopsie

Medicul sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de biopsie. De asemenea, îl puteți întreba despre orice nelămurire sau întrebare aveți.

De exemplu, poate fi necesar să opriți administrarea anumitor medicamente pentru o scurtă perioadă înainte de biopsie.

Dacă vi se face anestezie generală (adică veți dormi în timpul procedurii), este important să nu mâncați sau să beți înainte.

Cum se efectuează o biopsie

O biopsie se face de obicei în spital.

Implică prelevarea unei mostre de celule sau țesut. Modul în care se efectuează depinde de partea corpului din care se prelevează mostra.

De obicei, vi se va administra un anestezic local pentru a amorți zona. Asta înseamnă că veți fi treaz(ă), dar nu veți simți nicio durere. Vi se poate administra și un medicament pentru a vă ajuta să vă relaxați (sedare).

Unele biopsii se fac sub anestezie generală, ceea ce înseamnă că veți dormi în timpul procedurii.

O biopsie poate fi efectuată prin:

îndepărtarea totală sau parțială a zonei afectate
folosirea unui ac pentru a preleva o mostră de celule sau țesut din zona afectată – de exemplu, dintr-un organ sau de sub piele
folosirea unui tub lung și subțire cu o cameră mică în interior (endoscop)

Durata procedurii depinde de tipul de biopsie. Unele durează mai puțin de 30 de minute, în timp ce altele pot dura mai mult. Ulterior, mostrele sunt trimise la un laborator pentru analiză.

După biopsie

De obicei, puteți merge acasă în aceeași zi după efectuarea unei biopsii.

Dacă aveți fire de sutură sau un pansament, echipa medicală vă va spune cum să îngrijiți rana acasă. De asemenea, vă vor oferi sfaturi despre administrarea de analgezice, cum ar fi paracetamolul.

Dacă ați primit sedare (medicamente pentru relaxare) sau anestezie generală (când sunteți adormit(ă) în timpul procedurii), este posibil să fie nevoie să fiți monitorizat(ă) o perioadă înainte de a pleca acasă.

Un medic sau o asistentă vă va spune cum și când veți primi rezultatele.

Posibile complicații ale unei biopsii

Biopsia este o procedură frecventă și foarte sigură.

Este posibil să aveți dureri sau disconfort după aceasta, iar administrarea de analgezice precum paracetamolul poate fi de ajutor.

Uneori, este posibil să apară o infecție la locul biopsiei.

Dacă vi s-a prelevat o biopsie din uter sau col uterin, este posibil să aveți crampe sau o ușoară sângerare vaginală.

În cazul unor tipuri de biopsie, poate exista și riscul unei sângerări interne. În acest caz, echipa medicală vă va spune la ce semne să fiți atent(ă) și ce să faceți.

Recomandare urgentă: contactați imediat echipa medicală dacă:

aveți dureri după biopsie, iar analgezicele nu au avut efect sau durerea se agravează
aveți febră (temperatură ridicată)
sângele sau lichidul se prelinge din locul unde s-a efectuat biopsia
zona unde s-a efectuat biopsia este umflată sau roșie – roșeața poate fi mai greu de observat pe pielea brună sau neagră

Obținerea rezultatelor biopsiei

După o biopsie, poate dura câteva săptămâni sau mai mult până când primiți rezultatele.

Timpii de așteptare variază între spitale și pot depinde și de motivul pentru care ați avut nevoie de biopsie. Dacă nu primiți nicio veste după câteva săptămâni, contactați echipa medicală sau cabinetul medicului de familie.

Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta rezultatele. Un medic sau o asistentă ar trebui să vă vorbească despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Uneori este posibil să aveți nevoie de o altă biopsie sau de alte teste.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Tratament

Intervenția chirurgicală este principalul tratament pentru boala Paget a mamelonului. În funcție de cât de mult s-a extins cancerul, intervenția va presupune fie îndepărtarea întregului sân (mastectomie), fie a mamelonului și areolei împreună cu țesutul mamar de dedesubt (excizie centrală).

Dacă vi se îndepărtează întregul sân, reconstrucția mamară poate fi folosită pentru a crea o formă de sân care să se potrivească cu sânul rămas.

Este posibil să aveți nevoie și de tratament suplimentar dacă aveți cancer mamar invaziv. Acesta poate fi o combinație de:

chimioterapie – în care se folosesc medicamente puternice pentru a distruge celulele canceroase
radioterapie – în care se folosesc doze controlate de radiații de mare energie pentru a distruge celulele canceroase
terapie țintită sau hormonală – care reduce riscul revenirii cancerului în același sân și riscul de a afecta celălalt sân, precum și riscul răspândirii celulelor canceroase în alte părți ale corpului

Dacă boala Paget este depistată și tratată în stadii incipiente, există șanse mari de recuperare completă.

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).