Boala Ménière
Actualizat:
Simptome
Simptomele bolii Ménière apar și dispar.
Când apar, încep brusc și pot dura de la câteva minute până la 24 de ore. Unele persoane au simptome mai des decât altele.
Simptomele includ:
- senzația că dumneavoastră sau tot ce vă înconjoară se învârte (vertij)
- pierderea echilibrului
- țiuituri sau bâzâituri într-o ureche sau în ambele (tinitus)
- pierderea auzului
- senzație de presiune, disconfort sau durere profundă în interiorul urechii
- greață sau vărsături
În timp, auzul se poate deteriora treptat și poate apărea tinitus permanent.
Diagnostic și analize
Dacă aveți simptome ale bolii Ménière, medicul de familie vă va întreba despre simptome, vă va examina interiorul urechilor și vă va examina capul și gâtul.
De asemenea, vă poate cere să faceți câteva exerciții, cum ar fi să mărșăluiți pe loc sau să stați cu călcâiele apropiate și cu ochii închiși.
Dacă medicul de familie consideră că aveți boala Ménière, vă va trimite la un specialist pentru investigații suplimentare, cum ar fi analize de sânge și un examen RMN.
Analize și investigații
Rezonanța magnetică (RMN) · Analizele de sânge
RMN (imagistică prin rezonanță magnetică)
De ce se face un RMN
RMN-ul poate fi folosit pentru a:
- afla ce cauzează simptomele pe care le aveți
- verifica oasele și organele dumneavoastră
- vedea cât de bine funcționează un tratament, de exemplu verificarea dimensiunii unei tumori în timpul și după tratamentul cancerului
Pregătirea pentru un RMN
Spitalul unde veți face RMN-ul vă va spune dacă trebuie să faceți ceva înainte de scanare.
Vi se poate cere să:
- nu purtați nimic ce conține metal, cum ar fi bijuterii, sutien, agrafe de păr sau aparate auditive
- scoateți monedele sau cheile din buzunare
- vă schimbați într-un halat de spital dacă hainele au părți metalice, cum ar fi fermoare
- nu vă machiați
Vi se va cere să completați un formular în care să precizați dacă:
- sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
- alăptați
- ați avut intervenții chirurgicale anterior
- aveți probleme cu rinichii
- aveți părți metalice în corp, cum ar fi cleme chirurgicale, stimulator cardiac, plombe sau punți dentare
- aveți alergii, inclusiv la o substanță numită mediu de contrast folosită la unele scanări
Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății de la spital înainte de programare dacă vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu efectuarea unui RMN sau dacă aveți teamă de spații mici (claustrofobie). Este posibil să vi se poată administra un medicament care să vă ajute să vă relaxați.
De asemenea, puteți întreba dacă puteți aduce pe cineva care să vă susțină în timpul scanării.
Ce se întâmplă în timpul unui RMN
Un RMN se face în spital de către asistentul de radiologie.
De obicei durează între 15 minute și 1 oră, dar poate dura mai mult.
Înainte de RMN
La programarea pentru scanare, vi se poate administra o injecție cu o substanță de contrast (colorant) pentru a evidenția mai multe detalii în imaginile RMN.
În timpul RMN-ului
În timpul RMN-ului:
- Vi se va cere să vă întindeți pe spate pe un pat.
- Vi se vor da dopuri de urechi sau căști pentru a vă proteja auzul, deoarece aparatele RMN produc zgomote puternice și clicuri în timp ce fac imaginile.
- Asistentul de radiologie va controla aparatul dintr-o altă cameră. Va putea să vă audă și să vă vorbească în timpul scanării.
- Va trebui să stați nemișcat(ă) pentru ca aparatul să poată capta imagini clare.
- Vi se poate cere să vă țineți respirația în anumite momente ale scanării.
După RMN
După scanare, asistentul de radiologie va reveni în cameră pentru a coborî patul, astfel încât să vă puteți ridica.
Dacă vi s-a administrat substanță de contrast, vi se poate cere să așteptați în spital până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la aceasta.
Dacă ați primit un medicament pentru a vă relaxa în timpul RMN-ului, este posibil să puteți pleca acasă în câteva ore. Cineva va trebui să vină să vă ia din spital și să vă ducă acasă cu mașina sau taxiul, deoarece nu trebuie să conduceți timp de 24 de ore.
Veți putea mânca și bea normal după scanare.
Obținerea rezultatelor scanării RMN
De obicei, durează între 1 și 2 săptămâni până când primiți rezultatele scanării RMN.
Imaginile trebuie analizate de un specialist numit radiolog.
Acesta va trimite un raport medicului care v-a recomandat scanarea. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta despre rezultatele scanării RMN.
Dacă nu ați primit nicio informare după câteva săptămâni, contactați medicul care v-a recomandat scanarea.
Medicul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează. Spuneți-i dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.
Posibile complicații ale unui RMN
RMN-ul este o procedură frecventă. Complicațiile grave sunt rare.
Dacă vi s-a administrat o injecție cu substanță de contrast (colorant), este posibil să apară o mică vânătaie în zona unde ați făcut injecția.
Substanța de contrast poate provoca reacții adverse, dar acestea sunt de obicei ușoare și nu ar trebui să dureze mult. Reacțiile adverse pot include:
- greață sau vărsături
- o erupție pe piele
- o durere de cap
- un gust metalic în gură
- amețeală
Reacțiile alergice la substanța de contrast sunt rare, dar pot include:
- tuse, respirație șuierătoare sau strănut
- leșin
- dificultăți de respirație sau la înghițire
- erupție cutanată, urticarie sau piele roșie cu mâncărime
Majoritatea reacțiilor apar imediat după sau în prima oră de la administrarea substanței de contrast. Spuneți-i asistentului de radiologie dacă începeți să vă simțiți rău în timpul sau după scanare.
Vi se va cere să așteptați în spital aproximativ 30 de minute după scanare pentru a verifica dacă apare vreo reacție la substanța de contrast.
Analize de sânge
De ce se face o analiză de sânge
Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.
O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:
- verifica starea generală de sănătate
- afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
- afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
- afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune
Pregătirea pentru o analiză de sânge
Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.
De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:
- nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
- întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)
Ce se întâmplă la o analiză de sânge
O analiză de sânge se face de obicei la cabinetul medicului de familie sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.
Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).
Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.
Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.
După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.
Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.
Dacă vă este teamă de ace
Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.
De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.
Obținerea rezultatelor analizelor de sânge
Puteți primi rezultatele analizelor de sânge după câteva zile și, de obicei, în câteva săptămâni.
Dacă nu primiți nicio veste după câteva săptămâni, contactați cabinetul medicului de familie sau specialistul.
Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează. Unele cabinete ale medicului de familie nu vă contactează decât dacă trebuie să discute rezultatele cu dumneavoastră.
Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.
Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.
Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.
Tratament
Tratamentul bolii Ménière
Nu există un tratament curativ pentru boala Ménière, dar simptomele pot fi ținute sub control cu ajutorul tratamentului.
Tratamentul include:
- medicamente pentru ameliorarea simptomelor precum vertijul, greața și vărsăturile
- aparate auditive
- ajutor pentru gestionarea tinitusului, care poate include diferite tipuri de terapie
- ajutor pentru îmbunătățirea echilibrului (reabilitare vestibulară)
Rareori, vi se poate propune o intervenție chirurgicală la nivelul urechii interne dacă întâmpinați dificultăți în gestionarea simptomelor.
Boala Ménière poate avea un impact asupra vieții de zi cu zi, ceea ce vă poate afecta sănătatea mintală.
Consilierea psihologică și tehnicile de relaxare, cum ar fi exercițiile de respirație, vă pot fi de ajutor.
Ce puteți încerca pentru a ajuta în boala Ménière
Simptomele bolii Ménière pot apărea brusc și fără avertisment.
Există câteva schimbări ale stilului de viață pe care le puteți face și care pot ajuta la gestionarea simptomelor.
Ce să faceți
-
țineți medicamentele cu dumneavoastră în permanență
-
evaluați riscurile și fiți precaut(ă) dacă faceți activități precum înotul, urcatul pe scări de mână sau folosirea utilajelor periculoase
-
beți multe lichide
-
discutați cu medicul de familie despre încercarea unei diete sărace în sare
-
încercați să evitați cofeina din alimente și băuturi, cum ar fi ceaiul, cafeaua și ciocolata
Ce să nu faceți
-
nu conduceți dacă vă simțiți amețit(ă) sau dacă apar simptome de vertij
-
nu consumați alcool
-
nu fumați
Când să mergeți la medic
Dacă credeți că ați putea avea boala Ménière, este important să vă verificați simptomele.
Consultați medicul de familie dacă:
- aveți simptome ale bolii Ménière
Sunați la 112 dacă:
Simțiți că dumneavoastră sau tot ce vă înconjoară se învârte și:
- fața vă cade pe o parte (gura sau ochiul poate fi căzut)
- nu puteți ridica ambele brațe și să le mențineți ridicate
- aveți dificultăți de vorbire (vorbirea poate fi îngreunată sau neclară)
- aveți probleme bruște de vedere la un ochi
- vă simțiți foarte dezechilibrat(ă)
Acestea pot fi semne ale unui accident vascular cerebral, care este o urgență medicală. Simptomele unui accident vascular cerebral apar de obicei brusc.
Nu conduceți dumneavoastră până la urgențe.
Persoana cu care vorbiți la 112 vă va da sfaturi despre ce să faceți.
Medicamente folosite pentru boala Ménière
Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.
Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.
Antivertiginoase · ATC N07C · 2
Reduc amețeala și senzația de vertij.
Betahistinum — 2 produse cu rețetă
Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).