Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Boala hepatică legată de consumul de alcool (ARLD)

Actualizat: · Cod ICD-10: K70

Simptome

Boala hepatică legată de alcool (ARLD) nu provoacă întotdeauna simptome în stadiile incipiente.

Simptomele precoce ale ARLD pot include:

  • senzație de oboseală foarte mare (fatigabilitate)
  • senzație de foame mai redusă decât de obicei
  • pierdere în greutate fără intenție
  • greață sau vărsături
  • durere sau disconfort în partea superioară dreaptă a burții (abdomenului)

Pe măsură ce afectarea ficatului se agravează, simptomele pot include:

  • îngălbenirea pielii sau a albului ochilor (icter) – îngălbenirea pielii poate fi mai greu de observat pe pielea neagră sau maro
  • febră (temperatură ridicată)
  • umflarea burții cauzată de acumularea de lichid
  • picioare umflate
  • tremur al mâinilor
  • sânge în vărsături sau în scaun (scaunul poate părea negru, vărsăturile pot arăta ca zațul de cafea)
  • probleme de confuzie, concentrare și memorie

Cauze și factori de risc

Boala hepatică legată de alcool (ARLD) este cauzată de consumul regulat de prea mult alcool.

Aveți mai multe șanse să dezvoltați ARLD dacă beți prea mult și:

  • aveți deja o afecțiune hepatică, cum ar fi hepatita C
  • aveți diabet, în special diabet de tip 2
  • sunteți supraponderal(ă) sau obez(ă)
  • aveți antecedente familiale de boli legate de alcool și dependență

ARLD se dezvoltă mai repede și la niveluri mai mici de consum de alcool la femei decât la bărbați. Oricine poate dezvolta ARLD.

Diagnostic și analize

Pentru a diagnostica boala hepatică legată de consumul de alcool (ARLD), medicul vă va întreba despre consumul de alcool și despre modul în care acesta vă afectează viața.

De asemenea, este posibil să vi se recomande câteva investigații pentru a vedea dacă alcoolul vă afectează ficatul.

Investigațiile pot include:

  • analize de sânge pentru a verifica starea ficatului
  • investigații imagistice, cum ar fi ecografia sau tomografia computerizată (CT)
  • o biopsie hepatică (o mică mostră de țesut prelevată din ficat pentru analiză)

Analize și investigații

Tomografia computerizată (CT) · Ecografia · Biopsia · Analizele de sânge

Tomografie computerizată (CT)

De ce se face o scanare CT

Puteți fi trimis(ă) la o scanare CT pentru a:

  • verifica oasele sau organele interne după un accident
  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de o afecțiune, cum ar fi cancerul
  • vedea cât de bine funcționează un tratament, de exemplu verificarea dimensiunii unei tumori în timpul și după tratamentul cancerului
  • ajuta medicii să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi prelevarea unei probe de celule (biopsie) sau drenarea unui abces

Pregătirea pentru o scanare CT

Spitalul unde veți face scanarea CT vă va spune dacă trebuie să faceți ceva înainte.

De exemplu, vi se poate cere să:

  • urmați o dietă specială
  • luați anumite medicamente
  • nu mâncați sau beți nimic timp de câteva ore înainte de scanare (post)
  • nu purtați nimic care conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse sau agrafe de păr

Spuneți spitalului dacă:

  • sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
  • alăptați
  • luați orice medicamente
  • aveți astm
  • aveți probleme cu rinichii sau tiroida
  • aveți diabet
  • aveți orice alergie sau ați avut o reacție alergică la un colorant numit substanță de contrast în trecut
Informații:

Discutați cu medicul de familie sau cu un medic din spital dacă vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu efectuarea unei scanări CT sau dacă aveți teamă de spații mici (claustrofobie). Vă pot oferi un medicament care să vă ajute să vă relaxați.

De asemenea, puteți întreba dacă puteți aduce pe cineva care să vă susțină în timpul scanării CT.

Ce se întâmplă în timpul unui examen CT

Un examen CT se face de obicei în spital de către asistentul de radiologie. De regulă durează între 10 și 20 de minute.

Înainte de examenul CT

În funcție de motivul pentru care faceți examenul CT, vi se poate administra o substanță de contrast pentru a evidenția mai bine detaliile din imaginile CT. Substanța se numește mediu de contrast.

Poate fi administrată sub formă de băutură, injectată într-o venă sau introdusă pe cale rectală. Va fi eliminată din organism prin urină.

Dacă mediul de contrast este injectat în corp, este posibil să simțiți:

  • senzație de căldură și înroșire a feței
  • un gust metalic în gură
  • senzația că urinați, deși nu se întâmplă acest lucru

Aceste senzații trec de obicei repede.

În timpul examenului CT
  1. Vi se va cere să vă întindeți pe un pat plat.
  2. Asistentul de radiologie va controla aparatul din altă cameră. Va putea să vă audă și să vă vorbească în timpul scanării.
  3. Va trebui să stați nemișcat(ă), astfel încât aparatul să se poată deplasa deasupra dumneavoastră pentru a obține imagini clare.
  4. Este posibil să vi se ceară să inspirați, să expirați sau să vă țineți respirația în anumite momente ale scanării.
După examenul CT

Dacă faceți scanarea ca pacient ambulatoriu, veți putea pleca acasă la scurt timp după terminarea acesteia.

Dacă vi s-a administrat mediu de contrast, este posibil să vi se ceară să așteptați în spital până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la acesta.

Obținerea rezultatelor tomografiei computerizate

De obicei, durează între 1 și 2 săptămâni până când primiți rezultatele tomografiei computerizate, dar poate dura până la 4 săptămâni, în funcție de urgența investigației.

Imaginile trebuie analizate de un specialist numit radiolog.

Radiologul îi va scrie medicului care v-a recomandat investigația. Este posibil să aveți nevoie de o programare ulterioară pentru a discuta despre rezultatele tomografiei computerizate.

Medicul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut tomografia computerizată.

Solicitați să discutați cu un cadru medical dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Posibile complicații ale unui CT

Complicațiile unui CT sunt rare. Unele persoane pot avea o reacție alergică la substanța de contrast (colorant). Aceasta poate cauza slăbiciune, transpirații și dificultăți de respirație.

Dacă vi s-a administrat substanță de contrast, vi se va cere să așteptați în spital până la 30 de minute după scanare înainte de a pleca acasă.

Spuneți asistentului de radiologie dacă nu vă simțiți bine după scanare.

Dacă faceți multe scanări CT, există o șansă foarte mică ca radiațiile de la razele X să cauzeze cancer. Medicii vor cântări riscurile înainte de a vă recomanda o scanare și vor discuta acest lucru cu dumneavoastră.

Ecografie

De ce se face o ecografie

Puteți fi trimis(ă) la o ecografie pentru a:

  • investiga simptomele pe care le-ați avut, cum ar fi durerea sau un nodul
  • monitoriza o afecțiune, cum ar fi o problemă cu tiroida
  • ajuta un profesionist din domeniul sănătății să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi injectarea unui steroid într-o articulație
  • verifica dezvoltarea bebelușului în timpul sarcinii

Pregătirea pentru o ecografie

Spitalul sau clinica ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de a efectua o ecografie.

De exemplu, cu puțin timp înainte de test, s-ar putea să fie nevoie să:

  • beți câteva pahare de apă, fără să mergeți la toaletă, astfel încât să aveți vezica plină
  • scoateți bijuteriile sau piercingurile din zona examinată
Informații:

Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru al personalului.

Obținerea rezultatelor ecografiei

De obicei, primiți rezultatul ecografiei la sfârșitul examinării, de la medicul care a efectuat-o.

Rezultatul va fi trimis medicului care v-a recomandat ecografia. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control la medicul dumneavoastră pentru a discuta rezultatele.

Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut ecografia.

Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Efecte secundare ale ecografiilor

Undele sonore folosite în ecografii sunt sigure. Ecografiile nu utilizează radiații, spre deosebire de radiografii sau tomografii computerizate.

Sonda folosită pentru o ecografie externă de obicei nu provoacă durere atunci când este deplasată pe piele. Dar poate fi inconfortabilă dacă este apăsată pe o zonă deja dureroasă, cum ar fi o articulație umflată.

Sondele interne pot fi inconfortabile atunci când sunt introduse în corp sau mutate în timpul examinării. Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă simțiți durere și vă va ajuta să vă simțiți mai confortabil.

Biopsie

De ce se face o biopsie

Există câteva motive pentru care ați putea avea nevoie de o biopsie.

O biopsie poate fi folosită:

  • pentru a afla ce cauzează simptomele dumneavoastră
  • ca test de control după o analiză de sânge sau o scanare
  • pentru a monitoriza o afecțiune de lungă durată

De obicei, veți fi trimis de medicul de familie sau de un medic specialist pentru o biopsie.

Uneori, o biopsie se face ca parte a unei proceduri precum o endoscopie sau o operație.

Pregătirea pentru biopsie

Medicul sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de biopsie. De asemenea, îl puteți întreba despre orice nelămurire sau întrebare aveți.

De exemplu, poate fi necesar să opriți administrarea anumitor medicamente pentru o scurtă perioadă înainte de biopsie.

Dacă vi se face anestezie generală (adică veți dormi în timpul procedurii), este important să nu mâncați sau să beți înainte.

Cum se efectuează o biopsie

O biopsie se face de obicei în spital.

Implică prelevarea unei mostre de celule sau țesut. Modul în care se efectuează depinde de partea corpului din care se prelevează mostra.

De obicei, vi se va administra un anestezic local pentru a amorți zona. Asta înseamnă că veți fi treaz(ă), dar nu veți simți nicio durere. Vi se poate administra și un medicament pentru a vă ajuta să vă relaxați (sedare).

Unele biopsii se fac sub anestezie generală, ceea ce înseamnă că veți dormi în timpul procedurii.

O biopsie poate fi efectuată prin:

  • îndepărtarea totală sau parțială a zonei afectate
  • folosirea unui ac pentru a preleva o mostră de celule sau țesut din zona afectată – de exemplu, dintr-un organ sau de sub piele
  • folosirea unui tub lung și subțire cu o cameră mică în interior (endoscop)

Durata procedurii depinde de tipul de biopsie. Unele durează mai puțin de 30 de minute, în timp ce altele pot dura mai mult. Ulterior, mostrele sunt trimise la un laborator pentru analiză.

După biopsie

De obicei, puteți merge acasă în aceeași zi după efectuarea unei biopsii.

Dacă aveți fire de sutură sau un pansament, echipa medicală vă va spune cum să îngrijiți rana acasă. De asemenea, vă vor oferi sfaturi despre administrarea de analgezice, cum ar fi paracetamolul.

Dacă ați primit sedare (medicamente pentru relaxare) sau anestezie generală (când sunteți adormit(ă) în timpul procedurii), este posibil să fie nevoie să fiți monitorizat(ă) o perioadă înainte de a pleca acasă.

Un medic sau o asistentă vă va spune cum și când veți primi rezultatele.

Posibile complicații ale unei biopsii

Biopsia este o procedură frecventă și foarte sigură.

Este posibil să aveți dureri sau disconfort după aceasta, iar administrarea de analgezice precum paracetamolul poate fi de ajutor.

Uneori, este posibil să apară o infecție la locul biopsiei.

Dacă vi s-a prelevat o biopsie din uter sau col uterin, este posibil să aveți crampe sau o ușoară sângerare vaginală.

În cazul unor tipuri de biopsie, poate exista și riscul unei sângerări interne. În acest caz, echipa medicală vă va spune la ce semne să fiți atent(ă) și ce să faceți.

Recomandare urgentă: contactați imediat echipa medicală dacă:
  • aveți dureri după biopsie, iar analgezicele nu au avut efect sau durerea se agravează
  • aveți febră (temperatură ridicată)
  • sângele sau lichidul se prelinge din locul unde s-a efectuat biopsia
  • zona unde s-a efectuat biopsia este umflată sau roșie – roșeața poate fi mai greu de observat pe pielea brună sau neagră

Obținerea rezultatelor biopsiei

După o biopsie, poate dura câteva săptămâni sau mai mult până când primiți rezultatele.

Timpii de așteptare variază între spitale și pot depinde și de motivul pentru care ați avut nevoie de biopsie.

Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta rezultatele. Un medic sau o asistentă ar trebui să vă vorbească despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Uneori este posibil să aveți nevoie de o altă biopsie sau de alte teste.

Analize de sânge

De ce se face o analiză de sânge

Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.

O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:

  • verifica starea generală de sănătate
  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
  • afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
  • afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune

Pregătirea pentru o analiză de sânge

Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.

De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:

  • nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
  • întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)

Ce se întâmplă la o analiză de sânge

O analiză de sânge se face de obicei într-un laborator de analize medicale sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.

Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).

Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.

Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.

După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.

Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.

Dacă vă este teamă de ace

Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.

De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.

Obținerea rezultatelor analizelor de sânge

De obicei, primiți rezultatele analizelor de sânge în câteva zile, dar uneori poate dura câteva săptămâni.

Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.

Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Tratament

Scopul tratamentului pentru boala hepatică cauzată de alcool (ARLD) este de obicei să vă ajute să încetați complet consumul de alcool. Acest lucru este important indiferent de stadiul ARLD pe care îl aveți.

Dacă aveți nevoie de ajutor pentru a vă opri din băut, medicul de familie sau un serviciu specializat în dependența de alcool vă poate ajuta să reduceți consumul în siguranță și vă poate oferi sprijin.

Sprijinul poate include:

  • terapii prin discuție, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală
  • medicamente care să vă ajute să opriți consumul de alcool în siguranță sau să reduceți pofta de alcool
  • grupuri de sprijin

Dacă ficatul dumneavoastră este grav afectat, este posibil să aveți nevoie de tratament în spital. S-ar putea să fiți luat(ă) în considerare pentru un transplant de ficat.

Important

Dacă beți în mod regulat prea mult alcool, poate fi foarte periculos să vă opriți brusc din băut. Cereți ajutor medical înainte de a încerca să vă opriți din băut.

Complicații

Boala hepatică legată de alcool (ARLD) poate pune viața în pericol.

Poate cauza complicații grave, inclusiv:

  • insuficiență hepatică
  • acumulare de lichid în burtă (abdomen)
  • sângerare internă
  • probleme de confuzie, concentrare și memorie
  • cancer hepatic
  • afectarea rinichilor

Este posibil să aveți nevoie de tratament pentru a vă susține în conviețuirea cu aceste afecțiuni.

Prevenție

Consumul redus de alcool sau absența completă a acestuia reduce riscul de boală hepatică cauzată de alcool (ARLD) și ajută la prevenirea leziunilor hepatice grave.

Dacă totuși consumați alcool, limitați consumul de alcool.

Viața cu boala

Boala hepatică cauzată de alcool (ARLD) se dezvoltă în urma consumului excesiv de alcool de-a lungul lunilor sau anilor. Există 3 stadii ale ARLD, în funcție de gravitatea leziunilor hepatice.

Dacă renunțați la alcool, ficatul se poate recupera adesea.

Stadiile avansate ale ARLD sunt mai greu de tratat și au mai multe șanse de a duce la complicații grave.

Stadiile ARLD
Stadiu Ce înseamnă

Stadiul 1: ficat gras (steatoză)

Grăsimea se acumulează în ficat. Adesea nu există simptome.

Ficatul se poate recupera de obicei dacă renunțați la alcool.

Stadiul 2: hepatită alcoolică

Ficatul este inflamat și lezat. Simptomele sunt probabile.

Unele leziuni ale ficatului pot fi reversibile.

Stadiul 3: ciroză alcoolică

Cel mai grav stadiu al bolii hepatice cauzate de alcool. Ficatul este grav lezat și cicatrizat, iar aceste leziuni de obicei nu sunt reversibile.

Ficatul poate să nu mai funcționeze corespunzător, ceea ce poate cauza probleme grave de sănătate.

Când să mergeți la medic

Cereți ajutor medical dacă credeți că ați putea avea boală hepatică legată de consumul de alcool (ARLD). Nu așteptați ca simptomele să se agraveze.

Recomandare non-urgentă: adresați-vă medicului de familie sau unui serviciu de sprijin pentru dependența de alcool dacă:

  • aveți simptome de boală hepatică
  • sunteți îngrijorat(ă) de consumul dumneavoastră de alcool sau doriți ajutor pentru a vă opri

Sunați la 112 sau mergeți la urgențe dacă:

Sunteți îngrijorat(ă) că alcoolul v-ar putea afecta ficatul și:

  • vărsați sânge sau scaunul este negru și arată lipicios
  • aveți durere în burtă (abdomen)
  • aveți dificultăți de respirație sau senzație de sufocare
  • vă simțiți brusc confuz(ă), amețit(ă) sau aveți dificultăți în a rămâne treaz(ă)

Nu conduceți până la urgențe. Rugați pe cineva să vă conducă sau sunați la 112 și cereți o ambulanță.

Aduceți cu dumneavoastră orice medicamente pe care le luați.

Medicamente folosite pentru boala hepatică legată de consumul de alcool (ARLD)

Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.

Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.

Medicamente pentru ficat · ATC A05B · 1

Produse folosite ca sprijin pentru funcția ficatului; nu înlocuiesc tratamentul cauzei.

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).