Boala hemolitică a fătului și nou-născutului (HDFN)
Actualizat:
Simptome
Dacă aveți deja anticorpi și copilul dumneavoastră este D pozitiv, există riscul de boală hemolitică a fătului și nou-născutului (HDFN), iar injecțiile anti-D nu vor funcționa.
În acest caz, vi se vor oferi ecografii și analize de sânge suplimentare pentru a vă ajuta să vă monitorizați copilul.
După naștere, copilul dumneavoastră va fi monitorizat în continuare, pentru a depista semne de icter și anemie.
Simptomele icterului includ:
- pielea sau albul ochilor devin galbene – pe pielea maro sau neagră, acest lucru este mai ușor de observat pe palme sau pe tălpi
- urină galben-închisă sau scaun deschis la culoare
- somnolență și lipsa poftei de mâncare sau hrănire mai slabă decât de obicei
Simptomele anemiei includ:
- paloare a pielii – pe pielea maro sau neagră, acest lucru este mai ușor de observat pe unghii sau pe interiorul pleoapelor
- respirație mai rapidă decât de obicei
- somnolență și lipsa poftei de mâncare sau hrănire mai slabă decât de obicei
Cauze și factori de risc
Boala hemolitică a fătului și nou-născutului (HDFN) poate apărea atunci când aveți o anumită grupă de sânge (D negativ) diferită de grupa de sânge a copilului dumneavoastră (D pozitiv).
Aceasta poate însemna că aveți anticorpi care pot distruge celulele roșii din sângele copilului.
Este posibil să aveți anticorpi dacă ați intrat în contact anterior cu sânge D pozitiv, de exemplu în timpul:
- unei transfuzii de sânge
- unei sarcini anterioare
Diagnostic și analize
Boala hemolitică a fătului și nou-născutului (HDFN) este depistată în mod curent în timpul sarcinii. Vi se va oferi o analiză de sânge la prima consultație prenatală, între săptămânile 8 și 12.
Dacă rezultatele analizei de sânge arată că grupa dumneavoastră de sânge este:
- D pozitiv, nu există risc de HDFN cauzată de anticorpii anti-D
- D negativ, medicul vă va spune dacă aveți nevoie de o injecție (profilaxie anti-D) pentru a opri dezvoltarea anticorpilor
Analize și investigații
Analize de sânge
De ce se face o analiză de sânge
Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.
O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:
- verifica starea generală de sănătate
- afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
- afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
- afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune
Pregătirea pentru o analiză de sânge
Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.
De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:
- nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
- întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)
Ce se întâmplă la o analiză de sânge
O analiză de sânge se face de obicei la cabinetul medicului de familie sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.
Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).
Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.
Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.
După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.
Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.
Dacă vă este teamă de ace
Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.
De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.
Obținerea rezultatelor analizelor de sânge
De obicei, primiți rezultatele analizelor de sânge în câteva zile, dar uneori poate dura câteva săptămâni.
Dacă nu primiți nicio veste după câteva săptămâni, contactați cabinetul medicului de familie sau specialistul.
Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează. Unele cabinete ale medicului de familie nu vă contactează decât dacă trebuie să discute rezultatele cu dumneavoastră.
Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.
Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.
Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.
Tratament
Dacă bebelușul dumneavoastră este diagnosticat cu boala hemolitică a fătului și nou-născutului (HDFN), moașa sau medicul va discuta cu dumneavoastră opțiunile de tratament. Vă vor explica ce se va întâmpla, precum și beneficiile și riscurile.
Tratamentul în timpul sarcinii include transfuzii de sânge pentru bebelușul dumneavoastră.
Dacă bebelușul dezvoltă anemie mai târziu în sarcină, este posibil să fie nevoie să nașteți prin cezariană înainte de data estimată a nașterii.
Tratamentul pentru nou-născuți include:
- fototerapie pe pielea bebelușului pentru icter
- înlocuirea sângelui bebelușului cu sânge donat (transfuzie de schimb)
Riscul de complicații este scăzut, deoarece tratamentele sunt de obicei foarte eficiente.
Dar dacă bebelușul este foarte bolnav, este posibil să fie nevoie să fie tratat într-o unitate de terapie intensivă neonatală.
Când să mergeți la medic
Recomandare urgentă: contactați de urgență medicul, moașa sau asistentul medical dacă:
Vi s-a spus că bebelușul dumneavoastră ar putea avea HDFN și:
- prezintă simptome de icter sau anemie
Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).
