Boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD)

Actualizat: 19 octombrie 2026 · Cod ICD-10: K76.0

Simptome

Boala ficatului gras non-alcoolic de obicei nu provoacă niciun simptom.

Multe persoane o au fără să-și dea seama. De obicei, este descoperită atunci când faceți analize pentru un alt motiv.

Unele persoane au simptome, inclusiv:

senzație de oboseală foarte mare
stare generală de rău
durere sau disconfort la nivelul ficatului, resimțită în burtă (abdomen), sub partea dreaptă a coastelor

Cauze și factori de risc

Boala ficatului gras non-alcoolic este foarte frecventă.

Aveți mai multe șanse să o dezvoltați dacă:

sunteți supraponderal(ă), în special dacă aveți multă grăsime în jurul burții și taliei
nu aveți o dietă sănătoasă sau nu sunteți foarte activ(ă) fizic
aveți diabet de tip 2
aveți sindromul ovarelor polichistice
aveți tensiune arterială mare sau colesterol ridicat
aveți peste 50 de ani

Diagnostic și analize

Boala ficatului gras non-alcoolic este de obicei diagnosticată după ce se fac analize de sânge sau investigații imagistice pentru un alt motiv, iar rezultatele arată semne de probleme cu ficatul dumneavoastră.

Dacă medicul de familie consideră că ați putea avea boala ficatului gras non-alcoolic sau dacă analizele arată semne de probleme hepatice, medicul de familie vă va întreba despre simptome și vă va verifica înălțimea, greutatea și circumferința taliei. De asemenea, vă va întreba cât alcool consumați, pentru a exclude boala hepatică legată de consumul de alcool.

Este posibil să recomande mai multe analize de sânge și, uneori, investigații imagistice, cum ar fi o ecografie a abdomenului, pentru ca medicul să:

confirme dacă există o acumulare de grăsime în ficat
excludă alte cauze ale problemelor hepatice
afle dacă există vreo leziune la nivelul ficatului
verifice dacă există alte afecțiuni legate de boala ficatului gras non-alcoolic, cum ar fi problemele de rinichi

Analize și investigații

Ecografia · Analizele de sânge

Ecografie

De ce se face o ecografie

Puteți fi trimis(ă) la o ecografie pentru a:

investiga simptomele pe care le-ați avut, cum ar fi durerea sau un nodul
monitoriza o afecțiune, cum ar fi o problemă cu tiroida
ajuta un profesionist din domeniul sănătății să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi injectarea unui steroid într-o articulație
verifica dezvoltarea bebelușului în timpul sarcinii

Pregătirea pentru o ecografie

Spitalul sau clinica ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de a efectua o ecografie.

De exemplu, cu puțin timp înainte de test, s-ar putea să fie nevoie să:

beți câteva pahare de apă, fără să mergeți la toaletă, astfel încât să aveți vezica plină
scoateți bijuteriile sau piercingurile din zona examinată

Informații:

Spuneți persoanei care efectuează ecografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru al personalului.

Obținerea rezultatelor ecografiei

Este posibil să primiți rezultatele ecografiei la sfârșitul programării sau poate dura câteva săptămâni, în funcție de motivul pentru care ați făcut investigația.

Rezultatul va fi trimis medicului care v-a recomandat ecografia. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control la medicul dumneavoastră pentru a discuta rezultatele.

Dacă nu ați primit nicio informare după câteva săptămâni, contactați specialistul sau cabinetul medicului de familie pentru a afla rezultatele și pașii următori.

Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut ecografia.

Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Efecte secundare ale ecografiilor

Undele sonore folosite în ecografii sunt sigure. Ecografiile nu utilizează radiații, spre deosebire de radiografii sau tomografii computerizate.

Sonda folosită pentru o ecografie externă de obicei nu provoacă durere atunci când este deplasată pe piele. Dar poate fi inconfortabilă dacă este apăsată pe o zonă deja dureroasă, cum ar fi o articulație umflată.

Sondele interne pot fi inconfortabile atunci când sunt introduse în corp sau mutate în timpul examinării. Spuneți persoanei care efectuează ecografia dacă simțiți durere și vă va ajuta să vă simțiți mai confortabil.

Analize de sânge

De ce se face o analiză de sânge

Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.

O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:

verifica starea generală de sănătate
afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune

Pregătirea pentru o analiză de sânge

Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.

De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:

nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)

Ce se întâmplă la o analiză de sânge

O analiză de sânge se face de obicei la cabinetul medicului de familie sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.

Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).

Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.

Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.

După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.

Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.

Dacă vă este teamă de ace

Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.

De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.

Obținerea rezultatelor analizelor de sânge

De obicei, primiți rezultatele analizelor de sânge în câteva zile, dar uneori poate dura câteva săptămâni.

Dacă nu primiți nicio veste după câteva săptămâni, contactați cabinetul medicului de familie sau specialistul.

Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează. Unele cabinete ale medicului de familie nu vă contactează decât dacă trebuie să discute rezultatele cu dumneavoastră.

Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.

Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Tratament

Cum puteți trata singur boala ficatului gras non-alcoolic

Dacă aveți boala ficatului gras non-alcoolic, schimbările sănătoase ale stilului de viață pot reduce acumularea de grăsime în ficat și pot ajuta la repararea oricăror leziuni sau la oprirea agravării acestora. Medicul dumneavoastră de familie vă poate oferi sfaturi în acest sens.

Aceste schimbări vor reduce, de asemenea, riscul altor afecțiuni legate de boala ficatului gras non-alcoolic, inclusiv boli cardiovasculare, boala cronică de rinichi, tensiune arterială crescută și diabet de tip 2.

Ce să faceți

adoptați o dietă sănătoasă și echilibrată
faceți exerciții fizice în mod regulat – încercați să faceți cel puțin 150 de minute de exerciții pe săptămână
slăbiți dacă sunteți supraponderal(ă)

Ce să nu faceți

nu consumați prea mult alcool
nu fumați

Tratamentul bolii ficatului gras non-alcoolic de la medicul de familie sau specialist

Dacă aveți boala ficatului gras non-alcoolic, în afară de adoptarea unor schimbări sănătoase ale stilului de viață, nu veți avea nevoie de niciun alt tratament, cu excepția cazului în care afecțiunea dumneavoastră a progresat și aveți leziuni la ficat.

Dacă aveți leziuni la ficat (fibroză sau ciroză), pe lângă adoptarea unor schimbări sănătoase ale stilului de viață, va trebui să consultați un specialist în boli de ficat în spital pentru tratament.

Tratamentul de la un specialist în boli de ficat poate include un medicament numit pioglitazonă sau vitamina E. În cazuri foarte severe, este posibil să aveți nevoie de un transplant de ficat.

Dacă trăiți cu obezitate, un specialist vă poate recomanda tratamente pentru a ajuta la pierderea în greutate, cum ar fi medicamente sau intervenții chirurgicale.

Viața cu boala

Boala ficatului gras non-alcoolic are 4 stadii.

Majoritatea oamenilor au doar primul stadiu, care de obicei nu cauzează probleme. Un număr mic de persoane vor progresa către stadiile ulterioare, cu leziuni hepatice mai grave, dar schimbările stilului de viață pot ajuta la prevenirea acestui lucru.

Ce înseamnă stadiile bolii ficatului gras non-alcoolic
Stadiu	Ce înseamnă acest lucru
1: Ficat gras (steatoză)	Primul stadiu, în care există acumulare de grăsime, dar fără leziuni ale ficatului dumneavoastră
2: Steatohepatită non-alcoolică (NASH) – denumită acum steatohepatită asociată disfuncției metabolice (MASH)	O acumulare de grăsime a cauzat inflamație la nivelul ficatului dumneavoastră. Nu este încă grav afectat, dar există riscul să se agraveze
3: Fibroză	Există leziuni ale ficatului dumneavoastră, dar de obicei acesta va funcționa în continuare bine. Este important să încercați să opriți alte leziuni care ar putea duce la ciroză
4: Ciroză	Există leziuni severe ale ficatului dumneavoastră care vor afecta cât de bine funcționează acesta. Acest lucru ar putea cauza probleme grave de sănătate, inclusiv sângerări interne, insuficiență hepatică, cancer de ficat sau sepsis

Când să mergeți la medic

Recomandare non-urgentă: consultați medicul de familie dacă:

credeți că ați putea avea boala ficatului gras non-alcoolic
credeți că aveți un risc mai mare de a dezvolta boala ficatului gras non-alcoolic