Boala Bowen
Actualizat: · Cod ICD-10: D04
Despre boală
Boala Bowen în sine nu este de obicei gravă. Tinde să crească foarte lent, pe parcursul mai multor luni sau ani, și există mai multe tratamente foarte eficiente pentru aceasta.
Îngrijorarea este că boala Bowen poate evolua în cele din urmă într-un alt tip de cancer de piele numit carcinom cu celule scuamoase dacă este lăsată nediagnosticată sau neglijată.
Se estimează că acest lucru se întâmplă la aproximativ 1 din 20 până la 1 din 30 de persoane cu boala Bowen netratată.
Carcinomul cu celule scuamoase este adesea tratabil, dar se poate extinde mai adânc în organism și este uneori foarte grav.
Simptome
Boala Bowen apare de obicei ca o pată pe piele care are margini clare și nu se vindecă.
Unele persoane au mai mult de 1 pată.
Pata poate fi:
- solzoasă sau cu cruste
- plată sau ridicată
- de până la câțiva centimetri în diametru
- însoțită de mâncărime (dar nu tot timpul)
- roșie sau roz pe pielea albă, dar poate fi mai greu de observat pe pielea brună sau neagră
Pata poate apărea oriunde pe piele, dar este deosebit de frecventă pe zonele expuse, cum ar fi partea inferioară a picioarelor, gâtul și capul.
Uneori poate afecta zona inghinală și, la bărbați, penisul.
Dacă pata sângerează, începe să se transforme într-o rană deschisă (ulcer) sau apare un nodul, ar putea fi un semn că s-a transformat în cancer de piele cu celule scuamoase.
Cauze și factori de risc
Boala Bowen afectează de obicei persoanele cu vârste între 60 și 80 de ani.
Cauza exactă este neclară, dar a fost strâns legată de:
- expunerea pe termen lung la soare sau folosirea solarului – în special la persoanele cu pielea deschisă la culoare
- un sistem imunitar slăbit – de exemplu, este mai frecventă la persoanele care iau medicamente pentru a-și suprima sistemul imunitar după un transplant de organ sau la cele cu SIDA
- efectuarea anterioară a unui tratament de radioterapie
- virusul papiloma uman (HPV) – un virus frecvent care afectează adesea zona genitală și poate provoca negi genitali
Boala Bowen nu este ereditară și nu este contagioasă.
Diagnostic și analize
Analize și investigații
Biopsie
De ce se face o biopsie
Există câteva motive pentru care ați putea avea nevoie de o biopsie.
O biopsie poate fi folosită:
- pentru a afla ce cauzează simptomele dumneavoastră
- ca test de control după o analiză de sânge sau o scanare
- pentru a monitoriza o afecțiune de lungă durată
De obicei, veți fi trimis de medicul de familie sau de un medic specialist pentru o biopsie.
Uneori, o biopsie se face ca parte a unei proceduri precum o endoscopie sau o operație.
Pregătirea pentru biopsie
Medicul sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de biopsie. De asemenea, îl puteți întreba despre orice nelămurire sau întrebare aveți.
De exemplu, poate fi necesar să opriți administrarea anumitor medicamente pentru o scurtă perioadă înainte de biopsie.
Dacă vi se face anestezie generală (adică veți dormi în timpul procedurii), este important să nu mâncați sau să beți înainte.
Cum se efectuează o biopsie
O biopsie se face de obicei în spital.
Implică prelevarea unei mostre de celule sau țesut. Modul în care se efectuează depinde de partea corpului din care se prelevează mostra.
De obicei, vi se va administra un anestezic local pentru a amorți zona. Asta înseamnă că veți fi treaz(ă), dar nu veți simți nicio durere. Vi se poate administra și un medicament pentru a vă ajuta să vă relaxați (sedare).
Unele biopsii se fac sub anestezie generală, ceea ce înseamnă că veți dormi în timpul procedurii.
O biopsie poate fi efectuată prin:
- îndepărtarea totală sau parțială a zonei afectate
- folosirea unui ac pentru a preleva o mostră de celule sau țesut din zona afectată – de exemplu, dintr-un organ sau de sub piele
- folosirea unui tub lung și subțire cu o cameră mică în interior (endoscop)
Durata procedurii depinde de tipul de biopsie. Unele durează mai puțin de 30 de minute, în timp ce altele pot dura mai mult. Ulterior, mostrele sunt trimise la un laborator pentru analiză.
După biopsie
De obicei, puteți merge acasă în aceeași zi după efectuarea unei biopsii.
Dacă aveți fire de sutură sau un pansament, echipa medicală vă va spune cum să îngrijiți rana acasă. De asemenea, vă vor oferi sfaturi despre administrarea de analgezice, cum ar fi paracetamolul.
Dacă ați primit sedare (medicamente pentru relaxare) sau anestezie generală (când sunteți adormit(ă) în timpul procedurii), este posibil să fie nevoie să fiți monitorizat(ă) o perioadă înainte de a pleca acasă.
Un medic sau o asistentă vă va spune cum și când veți primi rezultatele.
Posibile complicații ale unei biopsii
Biopsia este o procedură frecventă și foarte sigură.
Este posibil să aveți dureri sau disconfort după aceasta, iar administrarea de analgezice precum paracetamolul poate fi de ajutor.
Uneori, este posibil să apară o infecție la locul biopsiei.
Dacă vi s-a prelevat o biopsie din uter sau col uterin, este posibil să aveți crampe sau o ușoară sângerare vaginală.
În cazul unor tipuri de biopsie, poate exista și riscul unei sângerări interne. În acest caz, echipa medicală vă va spune la ce semne să fiți atent(ă) și ce să faceți.
Recomandare urgentă: contactați imediat echipa medicală dacă:
- aveți dureri după biopsie, iar analgezicele nu au avut efect sau durerea se agravează
- aveți febră (temperatură ridicată)
- sângele sau lichidul se prelinge din locul unde s-a efectuat biopsia
- zona unde s-a efectuat biopsia este umflată sau roșie – roșeața poate fi mai greu de observat pe pielea brună sau neagră
Obținerea rezultatelor biopsiei
După o biopsie, poate dura câteva săptămâni sau mai mult până când primiți rezultatele.
Timpii de așteptare variază între spitale și pot depinde și de motivul pentru care ați avut nevoie de biopsie.
Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta rezultatele. Un medic sau o asistentă ar trebui să vă vorbească despre rezultate și să vă explice ce urmează.
Uneori este posibil să aveți nevoie de o altă biopsie sau de alte teste.
Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.
Tratament
Tratamente pentru boala Bowen
Există mai multe opțiuni de tratament pentru boala Bowen. Discutați cu medicul dermatolog despre care tratament este cel mai potrivit pentru dumneavoastră.
Principalele tratamente sunt:
- crioterapia – azotul lichid este pulverizat pe pielea afectată pentru a o îngheța. Procedura poate fi dureroasă, iar pielea poate rămâne ușor sensibilă câteva zile. Pielea afectată va forma o crustă și se va desprinde în câteva săptămâni.
- cremă cu imiquimod sau cremă chimioterapică (cum ar fi 5-fluorouracil) – se aplică pe pielea afectată în mod regulat, timp de câteva săptămâni. Poate face pielea roșie și inflamată înainte de a se ameliora.
- chiuretaj și cauterizare – zona de piele afectată este îndepărtată prin raclare sub anestezie locală, când pielea este amorțită, iar căldura sau electricitatea sunt folosite pentru a opri orice sângerare, lăsând zona să formeze o crustă și să se vindece după câteva săptămâni.
- terapia fotodinamică (PDT) – o cremă fotosensibilizantă este aplicată pe pielea afectată, iar câteva ore mai târziu un laser este îndreptat asupra pielii pentru a distruge celulele anormale. Ședința de tratament durează de obicei între 8 și 45 de minute. Este posibil să aveți nevoie de mai mult de o ședință.
- intervenție chirurgicală – pielea anormală este excizată sub anestezie locală și pot fi necesare fire de sutură după aceea.
În unele cazuri, medicul dermatolog vă poate recomanda doar monitorizarea atentă a pielii – de exemplu, dacă leziunea crește foarte lent și consideră că efectele secundare ale tratamentului vor depăși beneficiile.
Îngrijirea pielii după tratament
După tratamentul pentru boala Bowen, este posibil să aveți nevoie de consultații de control la dermatolog sau la medicul de familie pentru a vedea dacă mai este necesar vreun tratament.
Dacă ați avut o intervenție chirurgicală, este posibil să fie nevoie să vi se scoată firele la cabinetul medicului de familie după 5 până la 14 zile sau după ce rana s-a vindecat. Uneori se folosesc fire resorbabile, care nu trebuie scoase.
Dacă ați avut un pansament pe rană, este posibil să fie nevoie să mergeți la medicul de familie sau la spital pentru a vi-l schimba.
După tratament:
- mergeți la medicul de familie dacă o leziune existentă începe să sângereze, își schimbă aspectul sau apare o umflătură – nu așteptați consultația de control
- mergeți la medicul de familie dacă observați orice leziuni noi pe piele
- asigurați-vă că vă protejați pielea de soare – purtați îmbrăcăminte protectoare și folosiți o cremă cu factor de protecție solară (SPF) de cel puțin 30
Când să mergeți la medic
Consultați medicul de familie dacă aveți o pată de piele persistentă, roșie sau descuamată și nu cunoașteți cauza.
Este important să obțineți un diagnostic corect, deoarece boala Bowen poate semăna cu alte afecțiuni, cum ar fi psoriazisul sau eczema.
Dacă este necesar, medicul de familie vă va trimite la un specialist în boli de piele (dermatolog) pentru a determina care este problema.
Dacă medicul nu este sigur de cauză, poate fi nevoie să se preleveze o mică mostră de piele pentru a fi examinată mai atent (o biopsie).
Medicamente folosite pentru boala Bowen
Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.
Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.
Chimioterapice de uz local · ATC D06B · 1
Medicamente aplicate local împotriva unor virusuri sau germeni ai pielii.
Imiquimodum — 1 produs cu rețetă
- ALDARA 5%cu rețetă
Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).
