Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Boala Addison

Actualizat: · Cod ICD-10: E27.1

Simptome

Multe dintre simptomele bolii Addison sunt aceleași cu simptomele altor afecțiuni.

Simptomele bolii Addison includ:

  • oboseală extremă
  • zone de piele mai închise la culoare decât pielea din jur – acest lucru poate fi mai greu de observat pe pielea brună sau neagră
  • pierderea poftei de mâncare, scădere în greutate, durere abdominală, greață sau vărsături și poftă de alimente sărate
  • senzație de amețeală sau de leșin atunci când vă ridicați în picioare
  • dureri articulare, slăbiciune musculară și crampe musculare
  • durere de cap
  • febră ușoară
  • senzație de sete și urinare frecventă
  • dificultate de concentrare
  • anxietate și depresie

Boala Addison afectează cel mai frecvent adulții cu vârste între 30 și 50 de ani, dar uneori poate afecta și copiii.

Cauze și factori de risc

Cea mai frecventă cauză a bolii Addison este faptul că sistemul imunitar atacă din greșeală glandele suprarenale și le deteriorează.

Aceasta înseamnă că glandele suprarenale nu pot produce hormonii de care organismul dumneavoastră are nevoie.

Alte cauze ale bolii Addison includ:

  • glandele suprarenale mai mari decât în mod normal la naștere (hiperplazie suprarenală congenitală)
  • infecții, cum ar fi tuberculoza, meningita, gripa, citomegalovirusul și HIV, care pot deteriora glandele suprarenale
  • intervenția chirurgicală de îndepărtare a glandelor suprarenale

Diagnostic și analize

Dacă medicul de familie consideră că dumneavoastră sau copilul dumneavoastră ați putea avea boala Addison, vă va trimite la un specialist.

De obicei, acesta este un specialist în hormoni (endocrinolog), deși copiii sunt adesea trimiși la un medic specializat în tratamentul copiilor (pediatru).

Specialistul vă va întreba despre simptome și este posibil să vi se facă:

  • un test pentru a vedea cât de bine funcționează glandele suprarenale, prin verificarea probelor de sânge înainte și după administrarea unei injecții cu un medicament numit tetracosactidă (Synacthen)
  • analize de sânge pentru a verifica nivelul hormonilor și cât de bine funcționează glanda tiroidă

Analize și investigații

Analizele de sânge

Analize de sânge

De ce se face o analiză de sânge

Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.

O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:

  • verifica starea generală de sănătate
  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
  • afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
  • afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune

Pregătirea pentru o analiză de sânge

Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.

De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:

  • nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
  • întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)

Ce se întâmplă la o analiză de sânge

O analiză de sânge se face de obicei într-un laborator de analize medicale sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.

Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).

Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.

Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.

După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.

Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.

Dacă vă este teamă de ace

Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.

De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.

Obținerea rezultatelor analizelor de sânge

De obicei, rezultatele analizelor de sânge sunt gata în câteva zile; pentru unele analize poate dura câteva săptămâni.

Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.

Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Tratament

În prezent, nu există un tratament care să vindece boala Addison, dar există medicamente care pot ajuta la gestionarea afecțiunii.

Dacă aveți boala Addison, glandele suprarenale nu produc suficienți hormoni, inclusiv tipuri de hormoni numiți steroizi.

Tratamentul principal constă în medicamente steroidiene pentru a înlocui hormonii lipsă de care organismul dumneavoastră are nevoie.

Medicamentele care vi se pot prescrie includ:

  • hidrocortizon
  • prednisolon
  • fludrocortizon (înlocuiește aldosteronul)

De obicei, va trebui să luați medicamentul în fiecare zi pentru tot restul vieții. Este important să aveți întotdeauna suficient medicament pentru a nu rămâne fără el.

În anumite momente, este posibil să fie nevoie să luați medicamente suplimentare, de exemplu atunci când sunteți bolnav, urmează să aveți o intervenție chirurgicală sau în perioade stresante, cum ar fi în timpul examenelor. Medicul specialist vă poate oferi recomandări în acest sens.

Dacă luați steroizi, trebuie să aveți întotdeauna asupra dumneavoastră un card de pacient corticodependent. Acesta informează personalul medical că aveți boala Addison și că luați medicamente cu steroizi care nu trebuie întrerupte brusc.

De asemenea, puteți purta o brățară de alertă medicală care arată că aveți boala Addison și ce medicament luați.

Complicații

Criza suprarenală este cea mai gravă complicație a bolii Addison.

În timpul crizei suprarenale, simptomele dumneavoastră se agravează foarte rapid. Aceasta poate fi declanșată de factori precum o infecție, un accident sau o leziune ori o intervenție chirurgicală.

Poate cauza probleme precum:

  • deshidratare severă
  • tensiune arterială scăzută (hipotensiune)
  • convulsii
  • pierderea cunoștinței
  • accident vascular cerebral
  • stop cardiac

Criza suprarenală este o urgență medicală și poate fi tratată de obicei cu o injecție cu medicamente steroide.

Ar trebui să primiți o trusă de urgență pentru a vă putea administra singur(ă) injecția, dacă este necesar.

De asemenea, specialistul vă poate oferi dumneavoastră sau persoanei care vă îngrijește instruire cu privire la ce trebuie făcut în caz de criză suprarenală.

Viața cu boala

Boala Addison este o afecțiune gravă, cu care poate fi dificil de trăit.

Va trebui să vă amintiți să luați zilnic medicamentul cu steroizi și pot exista momente când simptomele se agravează sau când aveți nevoie de tratament de urgență.

Dar, cu tratament, puteți avea o calitate bună a vieții și o speranță de viață normală.

Veți avea programări la medicul specialist pentru a discuta lucruri precum:

  • simptomele dumneavoastră
  • cât de bine funcționează medicația
  • cât de încrezător/încrezătoare vă simțiți în gestionarea afecțiunii

Boala Addison și sarcina

Este foarte important ca boala Addison să fie bine controlată în timpul sarcinii, altfel poate cauza probleme grave, inclusiv un risc crescut de avort spontan.

Dacă plănuiți o sarcină, medicul specialist vă poate spune ce trebuie să faceți pentru a vă gestiona afecțiunea și a vă menține sănătoasă în timpul sarcinii.

Când să mergeți la medic

Recomandare non-urgentă: consultați medicul de familie dacă:

  • credeți că ați putea avea boala Addison

Sunați la 112 dacă:

Aveți boala Addison și simptomele se agravează brusc sau dumneavoastră:

  • aveți ritm cardiac accelerat
  • vă simțiți foarte amețit(ă) sau aveți senzația de leșin (în special când vă ridicați în picioare după ce ați stat jos sau întins(ă))
  • aveți dureri severe de burtă (abdomen) sau dureri în lateral
  • aveți slăbiciune musculară, dureri sau spasme musculare
  • aveți o durere de cap care nu trece
  • aveți greață sau vărsături
  • vă simțiți foarte somnoros/somnoroasă, iritabil(ă) sau confuz(ă)
  • aveți o criză convulsivă
  • vă pierdeți cunoștința

Acestea ar putea fi semne ale unei crize suprarenale.

Este important să sunați la 112 chiar dacă v-ați administrat o injecție de urgență cu steroizi.

Medicamente folosite pentru boala Addison

Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.

Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.

Corticosteroizi de uz sistemic · ATC H02A · 12

Corticosteroizi luați pe gură sau injectabil: reduc puternic inflamația și reacțiile imune.

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).