Avort spontan

Actualizat: 19 octombrie 2026 · Cod ICD-10: O03

Simptome

Principalul simptom al avortului spontan este de obicei sângerarea vaginală.

Semnele sângerării în sarcină pot include:

pete de sânge roz, roșu sau maro pe lenjerie sau pe hârtia igienică (pătare)
zone mai mari de sânge roz, roșu sau maro, care pot necesita un absorbant (sângerare ușoară)
sânge roșu care îmbibă un absorbant (sângerare abundentă)

Alte simptome ale unui avort spontan pot include:

durere și crampe în partea inferioară a burții
eliminarea unor fragmente roz, gri sau albe din vagin, care pot avea aspect sau consistență fibroasă
scurgere bruscă de lichid din vagin

Uneori este posibil să nu aveți niciun simptom și să aflați că ați avut un avort spontan doar la o ecografie de sarcină. Aceasta se numește sarcină oprită în evoluție.

Sângerarea vaginală și durerea de burtă în sarcină pot fi cauzate și de alte probleme și nu sunt întotdeauna grave.

Cauze și factori de risc

Nu se știe întotdeauna ce cauzează avortul spontan, dar adesea este din cauza unei probleme în modul în care se dezvoltă sarcina.

Unele lucruri care vă pot crește șansele de a avea un avort spontan includ:

vârsta de 35 de ani sau peste
tatăl copilului având vârsta de 45 de ani sau peste
sindromul ovarelor polichistice (SOPC), diabet, o afecțiune de coagulare a sângelui sau o afecțiune tiroidiană, cum ar fi tiroida subactivă (hipotiroidism)
o problemă cu uterul dumneavoastră
niveluri scăzute ale unui hormon numit progesteron
deficit de vitamina D
fumatul
consumul de multă cofeină
consumul de alcool
obezitatea sau greutatea sub limita normală
expunerea la substanțe chimice nocive sau la niveluri ridicate de poluare a aerului

Diagnostic și analize

Dacă medicii cred că ați putea avea un avort spontan, vi se vor pune câteva întrebări despre sarcina dumneavoastră, despre sarcinile anterioare și despre starea generală de sănătate.

Vi se pot oferi analize pentru a verifica sarcina, inclusiv:

analize de sânge sau de urină
o ecografie transvaginală (internă)

Analize și investigații

Ecografia · Analizele de sânge · Testul de progesteron

Ecografie

De ce se face o ecografie

Puteți fi trimis(ă) la o ecografie pentru a:

investiga simptomele pe care le-ați avut, cum ar fi durerea sau un nodul
monitoriza o afecțiune, cum ar fi o problemă cu tiroida
ajuta un profesionist din domeniul sănătății să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi injectarea unui steroid într-o articulație
verifica dezvoltarea bebelușului în timpul sarcinii

Pregătirea pentru o ecografie

Spitalul sau clinica ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de a efectua o ecografie.

De exemplu, cu puțin timp înainte de test, s-ar putea să fie nevoie să:

beți câteva pahare de apă, fără să mergeți la toaletă, astfel încât să aveți vezica plină
scoateți bijuteriile sau piercingurile din zona examinată

Informații:

Spuneți persoanei care efectuează ecografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru al personalului.

Obținerea rezultatelor ecografiei

Este posibil să primiți rezultatele ecografiei la sfârșitul programării sau poate dura câteva săptămâni, în funcție de motivul pentru care ați făcut investigația.

Rezultatul va fi trimis medicului care v-a recomandat ecografia. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control la medicul dumneavoastră pentru a discuta rezultatele.

Dacă nu ați primit nicio informare după câteva săptămâni, contactați specialistul sau cabinetul medicului de familie pentru a afla rezultatele și pașii următori.

Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut ecografia.

Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Efecte secundare ale ecografiilor

Undele sonore folosite în ecografii sunt sigure. Ecografiile nu utilizează radiații, spre deosebire de radiografii sau tomografii computerizate.

Sonda folosită pentru o ecografie externă de obicei nu provoacă durere atunci când este deplasată pe piele. Dar poate fi inconfortabilă dacă este apăsată pe o zonă deja dureroasă, cum ar fi o articulație umflată.

Sondele interne pot fi inconfortabile atunci când sunt introduse în corp sau mutate în timpul examinării. Spuneți persoanei care efectuează ecografia dacă simțiți durere și vă va ajuta să vă simțiți mai confortabil.

Analize de sânge

De ce se face o analiză de sânge

Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.

O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:

verifica starea generală de sănătate
afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune

Pregătirea pentru o analiză de sânge

Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.

De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:

nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)

Ce se întâmplă la o analiză de sânge

O analiză de sânge se face de obicei într-un laborator de analize medicale sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.

Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).

Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.

Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.

După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.

Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.

Dacă vă este teamă de ace

Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.

De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.

Obținerea rezultatelor analizelor de sânge

Puteți primi rezultatele analizelor de sânge după câteva zile sau, uneori, după câteva săptămâni.

Dacă nu primiți nicio veste după câteva săptămâni, contactați cabinetul medicului de familie sau specialistul.

Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.

Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.

Testul de progesteron

Ce este testul de progesteron?

Testul de progesteron măsoară nivelul de progesteron dintr-o probă de sânge. Progesteronul este un hormon produs în principal de ovare, două glande din sistemul reproducător feminin care conțin ovule.

În fiecare lună, progesteronul pregătește uterul pentru sarcină. În prima jumătate a unui ciclu menstrual normal, estrogenul face ca mucoasa uterului să se îngroașe. În a doua jumătate, un ovar eliberează un ovul, iar nivelul de progesteron începe să crească. Progesteronul pregătește mucoasa uterului pentru ca un ovul fertilizat să se atașeze (să se implanteze) și să se dezvolte într-un făt.

Dacă nu rămâneți însărcinată, nivelul de progesteron va scădea. Mucoasa uterului se va subția, iar uterul va elimina surplusul de sânge și țesut atunci când începe menstruația.

Dacă rămâneți însărcinată, nivelul de progesteron va continua să crească pentru a susține sarcina. Nivelurile ridicate de progesteron:

Determină celulele din mucoasa uterului să producă proteine necesare pentru atașarea ovulului fertilizat.
Determină formarea globulelor albe care vor asigura că sistemul imunitar nu atacă ovulul fertilizat.
Împiedică uterul să se contracte (să se strângă) și să provoace travaliu prematur.
Joacă un rol în dezvoltarea placentei, un organ care crește în uter pentru a furniza nutrienți și oxigen fătului.

Odată ce placenta este complet formată, aceasta va produce o mare parte din progesteronul de care aveți nevoie pentru o sarcină sănătoasă.

Alte denumiri: progesteron seric, test de sânge pentru progesteron

Pentru ce se utilizează?

Un test de progesteron poate ajuta la stabilirea dacă nivelurile scăzute de progesteron cauzează infertilitate feminină (dificultăți de a rămâne însărcinată după un an de încercări) sau probleme în timpul sarcinii.

Un test de progesteron poate fi utilizat și pentru a ajuta la:

Verificarea eficienței tratamentelor de fertilitate.
Aflarea riscului de avort spontan.
Diagnosticarea unei sarcini extrauterine, adică un ovul fertilizat care încearcă să crească în afara uterului. Ovulul nu se poate dezvolta într-un făt atunci când se află într-un loc greșit. Acesta trebuie îndepărtat pentru a evita afectarea organelor dumneavoastră. Aceasta poate fi o urgență medicală.
Verificarea stării de sănătate a dumneavoastră și a fătului în timpul unei sarcini cu risc ridicat.
Diagnosticarea cancerului ovarian sau a problemelor glandelor suprarenale. În mod normal, glandele suprarenale produc cantități mici de progesteron. Nivelurile ridicate de progesteron pot fi un semn al unei tulburări a glandelor suprarenale atât la femei, cât și la bărbați.
Diagnosticarea cauzei sângerărilor uterine anormale.

De ce am nevoie de un test de progesteron?

Este posibil să aveți nevoie de un test de progesteron dacă:

Aveți dificultăți în a rămâne însărcinată. Un test de progesteron poate ajuta medicul dumneavoastră să vadă dacă ovarele eliberează ovule (ovulație) în mod normal.
Urmați tratamente de fertilitate.
Aveți sângerări anormale când nu sunteți însărcinată.
Aveți semne de progesteron scăzut, cum ar fi cicluri menstruale neregulate, bufeuri și dificultăți de somn.
Aveți semne de progesteron ridicat, cum ar fi uscăciune vaginală și balonare.

Testul de progesteron nu face parte, de obicei, din analizele de rutină din sarcină. Este posibil să aveți nevoie de un test de progesteron și în timpul sarcinii dacă:

Urmați terapie cu progesteron pentru a preveni un avort spontan.
Medicul dumneavoastră dorește să verifice starea sarcinii deoarece aveți un risc mai mare de avort spontan sau alte complicații ale sarcinii.
Aveți semne de avort spontan sau sarcină extrauterină, cum ar fi crampe sau sângerări.

Ce se întâmplă în timpul unui test de progesteron?

Un cadru medical vă va recolta o probă de sânge dintr-o venă a brațului, folosind un ac mic. După introducerea acului, se va colecta o cantitate mică de sânge într-o eprubetă sau flacon. Este posibil să simțiți o ușoară înțepătură când acul intră sau iese. De obicei, acest lucru durează mai puțin de cinci minute.

Va trebui să fac ceva pentru a mă pregăti pentru test?

De obicei, nu sunt necesare alte pregătiri pentru testul de progesteron. În anumite cazuri, poate fi necesar să știți prima zi a ultimei menstruații. Medicul dumneavoastră vă va spune dacă trebuie să întrerupeți administrarea unor medicamente înainte de test. Dar nu întrerupeți niciodată administrarea medicamentelor decât dacă medicul dumneavoastră vă spune acest lucru.

Există riscuri la această analiză?

Există un risc foarte mic în cazul unei analize de sânge. Este posibil să simțiți o ușoară durere sau să apară o vânătaie în locul unde a fost introdus acul, dar majoritatea simptomelor dispar rapid.

Ce înseamnă rezultatele?

Semnificația rezultatelor analizei dumneavoastră depinde de:

Motivul pentru care ați fost testat(ă).
Momentul ciclului menstrual în care vă aflați când a fost recoltată proba de sânge.
Dacă sunteți sau nu însărcinată.

Niveluri ridicate de progesteron:

Când nu sunteți însărcinată, pot fi asociate cu:
- Un chist ovarian.
- Cancer ovarian.
- Probleme ale glandelor suprarenale, inclusiv cancer suprarenalian sau o afecțiune moștenită numită hiperplazie suprarenaliană congenitală (HSC).
Niveluri de progesteron mai mari decât cele așteptate în timpul sarcinii pot însemna că aveți o sarcină multiplă (gemeni sau mai mulți feți).

Nivelurile ridicate de progesteron pot fi, de asemenea, un semn al unei sarcini molare, care reprezintă o creștere anormală de țesut în uter. Este cauzată de un ovul fertilizat cu probleme genetice atât de severe încât nu se poate transforma într-un făt. Această creștere se poate transforma în cancer și trebuie îndepărtată.

Niveluri scăzute de progesteron:

Când nu sunteți însărcinată, pot fi asociate cu:
- Lipsa ovulației normale.
- Absența menstruației (amenoree).
- Sindromul ovarelor polichistice (SOPC), o afecțiune care cauzează lipsa menstruației și ovulație imprevizibilă.
- Stres ridicat. Prea mult cortizol, hormonul stresului, poate afecta capacitatea organismului de a produce progesteron.
- Perimenopauză. Aceasta este perioada imediat dinaintea menopauzei.
- Colesterol scăzut.
Când sunteți însărcinată, pot fi asociate cu:
- Sarcină ectopică.
- Avort spontan sau risc crescut de avort spontan.
- Preeclampsie.

Medicul dumneavoastră vă poate explica ce spun rezultatele analizei despre sănătatea dumneavoastră.

Mai trebuie să știu și altceva despre testul de progesteron?

Deoarece nivelurile de progesteron se modifică pe parcursul sarcinii și al ciclului menstrual, este posibil să fie nevoie să vi se facă testul de mai multe ori.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Tratament

O pierdere de sarcină nu poate fi oprită odată ce a început.

De obicei, vi se vor oferi diferite opțiuni pentru gestionarea pierderii de sarcină, în funcție de simptomele dumneavoastră și de câte săptămâni de sarcină aveți.

Pierderea de sarcină precoce (înainte de 14 săptămâni)

Dacă aveți o pierdere de sarcină în primele 14 săptămâni de sarcină, opțiunile dumneavoastră pot include:

fără tratament și așteptarea trecerii simptomelor – aceasta durează de obicei aproximativ 2 săptămâni, dar poate dura mai mult;
administrarea de medicamente pentru a ajuta la eliminarea sarcinii – este posibil să puteți merge acasă după administrarea medicamentelor sau să fiți monitorizată în spital;
o procedură prin care un tub subțire este introdus prin vagin în uter pentru a elimina sarcina folosind o aspirație ușoară – aceasta se face sub anestezie generală sau anestezie locală și este posibil să puteți merge acasă în aceeași zi

Pierderea de sarcină tardivă (după 14 săptămâni)

Dacă aveți o pierdere de sarcină după 14 săptămâni, echipa medicală va discuta cu dumneavoastră opțiunile disponibile.

Este posibil să fie nevoie să nașteți. Uneori, travaliul va începe de la sine, dar dacă acest lucru nu se întâmplă, vi se pot administra medicamente pentru a-l declanșa.

O echipă medicală vă va sprijini pe tot parcursul travaliului și al nașterii.

Injecția anti-D

Vi se poate oferi o injecție anti-D dacă grupa dumneavoastră de sânge este D-negativ (cunoscută și ca Rh negativ sau RhD-negativ).

Aceasta poate ajuta la prevenirea unei afecțiuni numite boala hemolitică a fătului și nou-născutului în sarcinile viitoare.

Viața cu boala

Fiecare persoană trăiește diferit un avort spontan. Este posibil să vă simțiți mai bine fizic după câteva zile sau săptămâni, dar poate dura mai mult.

După un avort spontan, este posibil să aveți:

dureri de burtă (abdomen), care pot dura câteva zile
sângerare vaginală sau pete de sânge, care pot dura până la 2 săptămâni
emoții diverse, inclusiv anxietate și tristețe

Uneori, este nevoie de mai mult timp pentru a accepta emoțional ceea ce s-a întâmplat.

Dacă sunteți îngrijorat(ă) de orice simptom, contactați medicul de familie sau medicul obstetrician-ginecolog.

Consiliere psihologică după un avort spontan

Un avort spontan poate fi dificil și supărător. Există sprijin disponibil.

Vi se poate oferi consiliere psihologică sau puteți întreba despre aceasta medicul de familie ori medicul obstetrician-ginecolog.

Recuperarea la domiciliu

Există lucruri pe care le puteți face pentru a vă ajuta recuperarea după un avort spontan.

Ce să faceți

odihniți-vă dacă simțiți nevoia
luați paracetamol pentru a calma durerea
vorbiți cu partenerul, familia sau prietenii despre cum vă simțiți

Ce să nu faceți

nu aveți contact sexual până când simptomele avortului spontan nu dispar, deoarece există riscul de a face o infecție

Încercarea de a rămâne însărcinată după un avort spontan

Puteți încerca să rămâneți din nou însărcinată atunci când vă simțiți pregătită, după ce simptomele au dispărut.

După un avort spontan, poate dura până la 8 săptămâni până când veți avea din nou menstruație. Poate dura câteva luni până când ciclul menstrual revine la normalul dumneavoastră.

Majoritatea femeilor care au avut un avort spontan au ulterior o sarcină reușită.

Discutați cu medicul de familie dacă ați avut 2 sau mai multe avorturi spontane (avort spontan recurent). De obicei, veți fi trimisă la analize pentru a afla dacă există o cauză tratabilă și vi se va oferi sprijin.

Când să mergeți la medic

Recomandare urgentă: solicitați imediat ajutor medical dacă:

Sunteți însărcinată și aveți oricare dintre următoarele:

sângerare vaginală ușoară sau pete de sânge (dar fără dureri abdominale sau doar cu dureri ușoare care nu vă împiedică să vă desfășurați activitățile zilnice)
scurgeri vaginale neobișnuite pentru dumneavoastră sau scurgeri de lichid din vagin

Sunați la 112 dacă:

Sunteți însărcinată, aveți sângerare vaginală și:

aveți dureri severe în burtă (nu puteți desfășura activitățile zilnice sau nu vă puteți concentra la televizor ori la cititul unei cărți din cauza durerii)
aveți dureri în umăr
aveți greață, senzație de leșin, amețeli sau vă pierdeți cunoștința
sângerarea este abundentă (îmbibați un absorbant imediat după ce l-ați pus)

Acestea pot fi semne că aveți nevoie de tratament imediat.

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0), MedlinePlus (NLM).