Anevrism cerebral
Actualizat: · Cod ICD-10: I67.1
Simptome
Majoritatea anevrismelor cerebrale sunt mici și nu provoacă simptome. Acestea sunt adesea descoperite în timpul unei investigații pentru o altă afecțiune.
Dacă aveți un anevrism mai mare, puteți prezenta simptome precum:
- durere de cap
- durere deasupra sau în jurul ochiului
- modificări ale vederii, cum ar fi vederea dublă
- amețeli și probleme de echilibru
- amorțeală sau slăbiciune pe o parte a feței
- dificultăți de concentrare și de vorbire
- probleme cu memoria de scurtă durată
Dacă un anevrism cerebral se rupe, poate provoca o sângerare la nivelul creierului numită hemoragie subarahnoidiană.
Principalul simptom este o durere de cap bruscă și severă, descrisă uneori ca o „cefalee în lovitură de trăsnet”.
Cauze și factori de risc
Nu este întotdeauna clar ce cauzează anevrismele cerebrale.
Însă factorii care vă pot crește riscul de a dezvolta un anevrism cerebral includ:
- fumatul
- tensiunea arterială ridicată
- existența unei rude apropiate care a avut un anevrism cerebral
- o leziune a unui vas de sânge din creier
- consumul de droguri, cum ar fi cocaina
- existența anumitor afecțiuni genetice, cum ar fi boala polichistică renală autozomal dominantă sau sindromul Ehlers-Danlos
Tratament
Tratamentul anevrismului cerebral
De obicei, tratamentul nu este necesar pentru anevrismele cerebrale mici care nu provoacă simptome. Acest lucru se datorează faptului că adesea nu cresc și au un risc scăzut de rupere.
Este posibil să aveți nevoie doar de investigații imagistice regulate pentru a verifica dacă se mărește.
Intervenția chirurgicală pentru anevrism cerebral
Dacă există riscul ruperii anevrismului sau dacă acesta s-a rupt deja, de obicei va fi necesară intervenția chirurgicală.
Cele 2 tipuri principale de intervenție chirurgicală sunt:
- cliparea chirurgicală – în care o clemă metalică mică este atașată vasului de sânge din creier pentru a opri fluxul de sânge în anevrism
- chirurgia endovasculară – în care o spirală sau o mică bucată de plasă de sârmă este introdusă în anevrism pentru a încetini fluxul de sânge în acesta și a ajuta la formarea unui cheag de sânge
Dacă este posibil, chirurgul dumneavoastră va discuta cu dumneavoastră despre procedura pe care o consideră cea mai potrivită și despre orice riscuri implicate.
Anestezia generală este utilizată atât pentru cliparea chirurgicală, cât și pentru chirurgia endovasculară, astfel încât veți dormi și nu veți simți nicio durere sau disconfort în timpul procedurii.
Ce puteți face pentru a vă ajuta dacă aveți un anevrism cerebral
Dacă aveți un anevrism cerebral, există câteva lucruri pe care le puteți face pentru a reduce riscul ca acesta să crească și să se rupă.
Ce să faceți
-
renunțați la fumat dacă fumați
-
mențineți tensiunea arterială la un nivel sănătos – vă puteți verifica tensiunea arterială la farmacie sau la cabinetul medicului de familie
-
faceți schimbări sănătoase în stilul de viață, cum ar fi să aveți o dietă echilibrată, să faceți exerciții fizice în mod regulat și să slăbiți dacă sunteți supraponderal(ă)
Ce să nu faceți
-
nu consumați prea mult alcool
-
nu luați droguri ilegale
Când să mergeți la medic
Sunați la 112 dacă:
Dumneavoastră sau altcineva prezentați brusc:
- o durere de cap extrem de puternică și care nu dispare
- slăbiciune la nivelul feței – o parte a feței poate cădea (atârna) și poate fi greu să zâmbiți
- slăbiciune sau amorțeală la un braț sau pe o parte a corpului – poate fi imposibil să ridicați complet ambele brațe și să le mențineți ridicate
- probleme de vorbire, cum ar fi rostirea neclară a cuvintelor, confuzie sau dificultate de a vorbi ori de a găsi cuvintele potrivite
- vedere încețoșată sau pierderea vederii la un ochi sau la ambii ochi
Nu conduceți singur(ă) la urgențe.
Persoana cu care vorbiți la 112 vă va oferi sfaturi despre ce să faceți.
Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:
- aveți dureri de cap persistente, care nu trec sau se agravează
- aveți durere deasupra sau în jurul ochiului
- aveți orice alte simptome ale unui anevrism cerebral care nu dispar
Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).